INTERES PUBLIC
În perioada 22-23 Octombrie 2024 reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est au participat în Mölndal (Suedia) la un workshop dedicat clusterelor/ hub-urilor regionale și IMM-urilor din cadrul proiectului RegioGreenTex.
Gazda acestui workshop a fost RISE (Research Institutes of Sweden), unul dintre cele mai mari institute de cercetare și inovare din Suedia, al 4-lea cel mai mare institut din UE. RISE este axat pe dezvoltarea sustenabilă și sprijinirea competitivității industriilor prin cercetare avansată și testare. Activitățile RISE se desfășoară în numeroase domenii, inclusiv materiale, energie, mediu, sănătate și tehnologie digitală, iar departamentul lor de textile este unul de interes pentru inovarea sustenabilă și economia circulară în industria textilă.
Într-un tur organizat prin diferite departamente ale centrului RISE din Mölndal, s-a subliniat rolul important pe care cercetarea îl are în industrie, precum și contribuția semnificativă pe care o aduce prin colaborarea cu industria.
Pe parcursul acestor 2 zile au avut loc prezentări, sesiuni de workshop și training interactive, vizite și activități de networking cu companii din Suedia.
Vizita la partenerul de proiect FOV Fabrics a demonstrat, în continuare, importanța inovării continue și a investițiilor în tehnologii noi. În cadrul proiectului, compania implementează o linie pentru imprimare digitală folosind mai puține resurse de apă, substanțe chimice și energie, cu obiectivul de a reduce cu 30% amprenta de carbon în comparație cu procesele tradiționale de vopsire.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în calitate de partener în acest proiect, a prezentat progresul pachetului de lucru pe care îl coordonează. Alături de partenerii noștri regionali, Katty Fashion SRL și Asociația Mai Bine, am descris și funcționalitățile principale ale hub-ului regional NERO GreenTex: activitățile de ecosistem desfășurate, precum și piloții demonstrativi dezvoltați de partenerii regionali în cadrul hub-ului, prin care promovăm un lanț valoric textil circular și fără deșeuri.
Totodată, reprezentanții celor 2 companii din regiune au participat la o sesiune de pitch în plen, în care și-au prezentat soluțiile dezvoltate, ce pot fi adoptate de către companiile interesate din alte regiuni.
Aceste două zile de workshop au evidențiat cum inovația prinde viață prin efortul colectiv al organizațiilor care împărtășesc aceleași valori și obiective sustenabile. Colaborarea dintre institute de cercetare, companii și hub-uri regionale nu doar că accelerează progresul, dar și crește considerabil șansele de succes ale inovațiilor. Un mesaj clar ne-a rămas bine întipărit în minte: “Collaboration can raise innovation success rate to 95%. / Colaborarea poate ridica rata de succes a inovării la 95%.”
Producția de produse biodegradabile din hârtie cu utilaje performante presupunea niște investiții foarte mari. În 2016, Exonia avea o profitabilitate redusă, iar niște investiții de câteva milioane de euro erau greu de acoperit. Antreprenorul a găsit o soluție de finanțare în sistemul bancar, dar nu era suficient și a început să caute alte surse de cofinanțare. „Știam deja ce înseamnă să produci cu echipamente puțin performante, așa că am targetat producători de echipamente de top. Cu resursele pe care le aveam, plus credit bancar aș fi avut posibilitatea să cumpăr echipamente fabricate în China sau de o calitate mai proasta ori mai ieftine. Dar în 2018 s-a lansat un apel pe POR 2014-2020, pentru IMM-uri, pe 2.2, un apel care avea și o componentă pe zone de tipografie, adică fix ce faceam eu. S-a încadrat la fix, eram eligibil pentru achiziția unei linii tehnologice de tipar flexografic, performante și complexe”.
Mircea Căldăraru are acum două magazine de bijuterii, unul în Gura Humorului și unul în Fălticeni și ar mai avea nevoie de vreo 3 persoane pe care să le învețe meserie și să rămână cu el. A dat anunț de angajare pentru ucenic, dar nu a venit nimeni. „Nu numai că îl plătesc, dar îl învăț și o meserie. Nu a interesat pe nimeni. Acum vreau să mă duc la liceu, să stau de vorbă cu directoarea despre posibilitatea de a preda acolo. Să stârnesc interesul elevilor pentru o meserie. Aș putea să îi iau cu mine, să învețe. Aș putea chiar să fac o școala de bijutieri, tot cu finanțare europeană, de ce nu? E foarte ușor să pleci în afară, dar dacă înveți o meserie ai posibilitatea să rămâi în țara ta. Nu toți trebuie să facă facultate. Iar ca mine mai sunt oameni în oraș care ar putea să predea o meserie, să păstrăm tinerii in oraș, să nu mai plece. Daca vine cineva la mine să lucreze, în 6 luni știe meserie. Am scule pentru încă 4 ateliere dintr-astea. Unele persoane colecționează rochii sau pantofi, eu colecționez scule”.
