Categorie: Reporter Regio

20211110_102439
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului

Reporter REGIO: episodul 3

Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Cu peste 56 de proiecte finanțate prin fonduri europene, orașul Gura Humorului a devenit un reper în regiunea de Nord-Est, dar și o destinație pentru turiști. Administrația orașului a construit, în timp, un loc în care fiecare generație găsește locuri atractive pentru a petrece timpul liber, fie că sunt localnici, fie că sunt turiști. De la piscină exterioară și bazin acoperit, la pârtie de schi, orășel pentru copii și fântână arteziană cu lumini, Gura Humorului a mizat pe turism și pe fondurile oferite de UE pentru a se dezvolta pe termen lung.

Marius Ursaciuc, primarul orașului de 18 ani, este cel care vrea să lase moștenire generațiilor viitoare un loc de care să fie mândri. A hotărât să intre în administrația orașului, împreună cu o mână de oameni, pentru a schimba imaginea „cenușie” a locului natal și pentru a-l face un loc unde să îți dorești să investești. Își amintește că în 2004, atunci când România era în perioada de pre-aderare, a făcut strategia de dezvoltare a orașului, pe termen scurt și mediu, împreună cu Banca Mondială și a descoperit că turismul este o variantă sustenabilă și reală de dezvoltare a acestui oraș. La vremea aceea, beneficiau de anumite fonduri numai stațiunile turistice de interes național. Așa că primul lucru pe care l-a făcut atunci când a ajuns primar a fost să înființeze un birou pentru proiecte europene și apoi toată documentația necesară pentru a dobândi acest statut care oferea anumite avantaje financiare. Anul următor, cu acest statut în acte, s-au putut accesa fonduri pe infrastructură turistică mare. Așa s-au construit o piscină acoperită, bazinele în aer liber, pârtie de schi cu nocturnă și instalație de transport pe cablu. „Toate acestea au fost făcute pentru a atrage investițiile private în turism. Dacă în 2004 aveam 84 de locuri de cazare în 5 unități, acum sunt 170 de unități cu peste 3 mii de locuri de cazare. Iar dacă populația a ajuns de la 13 mii de locuitori la 20 de mii, înseamnă că ne-am atins scopul și am reușit să facem orașul atractiv”, spune primarul.

Dezvoltare economică prin turism

Turismul dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene a fost cel care a salvat Gura Humorului. Fost oraș minier, atunci când s-au închis minele 80% din populație era șomeră. Acum, prin proiectele europene implementate, mai mici sau mai mari, orașul a devenit o destinație, indiferent de sezon. „Asta e nișa pe care am găsit-o și am exploatat-o. Am văzut multe localități care pot trăi exclusiv din turism. Sunt membru în Comitetul European al Regiunilor și am văzut că dacă nu ai o alternativă de dezvoltare economică așa cum au alții, turismul este singura dezvoltare economică pe care noi o putem stimula prin investiții. Am fost prezenți în toate proiectele europene majore. Dezvoltarea acestui oraș e un puzzle pentru că fondurile europene nu îți dau neapărat posibilitatea să fii coerent, dar le faci pe rând. Necesitățile tale și posibilitățile de finanțare lansate pe axe nu se suprapun întotdeauna”, spune Marius Ursaciuc.  

Două proiecte de anvergură, menite să sprijine turismul și să ofere variante de petrecere a timpului liber pentru persoane de toate vârstele, au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și au adus 7,5 milioane de euro în această zonă. Primul proiect finalizat anul trecut a fost T.U.R.I.S.T. (Teritoriu Urban Revitalizat cu Infrastructură pentru Sprijinirea Turismului), iar al doilea, care s-a finalizat recent, este O.A.Z.A. (Oraș Activ cu Zone verzi Amenajate). Prin cele două proiecte, aproape 9 hectare de teren aflat în stadiu avansat de degradare au fost transformate în zone de atracție pentru localnici și turiști. „O.A.Z.A. și T.U.R.I.S.T. înseamnă niște piese de puzzle care se adaugă proiectelor existente ca totul să aibă coerență. Cele două proiecte nu fac decât să extindă acest parc, care are 23 de hectare, cu încă 9 hectare”, povestește Marius Ursaciuc.

O.A.Z.A.

Proiectul O.A.Z.A. este gândit pentru activități pentru orice vârstă. Pentru copii sunt zone de joacă inspirate din filme sau cărți cunoscute, adaptate specificului local. Parcul Piticilor cu 5 căsuțe acoperite de pământ, un castel de joacă, dar și un labirint natural în care copiii se pot rătăci în voie. Căsuțele sunt conectate prin poteci șerpuite, iar parcul este traversat de piste pentru role și biciclete. Cei pasionați de astfel de activități au la dispoziție și un skatepark, situat în Parcul Fântânii, iar activitatea copiilor din această zonă poate fi monitorizată cu ușurință de către părinți din gradenele din lemn alăturate. Elementul central al parcului este fântâna arteziană cu joc de apă, muzică și culoare, dar și foișoarele construite ca loc de întâlnire pentru tineri sunt foarte apreciate.

T.U.R.I.S.T.

În apropierea acestui parc, lângă piscina acoperită și ștrandul Ariniș s-a construit și o popicărie, ca alternativă la bowling, respectând tradiția locală. Nici vârstnicii sau persoanele cu dizabilități nu au fost omise prin amplasarea unor echipamente de fitness specifice. Pentru pasionații de mișcare există două trasee amenajate prin pădure. Turnul panoramic de 30 m înălțime de la baza superioară a pârtiei Șoimul oferă posibilitatea vizitatorilor de a observa natura și orașul de la înălțime prin lunetele puse la dispoziție. Zone de picnic, dar și pentru jogging sunt iarăși variante pentru toți turiștii.

Biroul din parc și inspirația

Primarul Ursaciuc este foarte mândru de echipa de proiecte și de realizările îndeplinite până în momentul de față. Biroul echipei se află în parcul Ariniș, într-o clădire dezafectată și reabilitată tot cu fonduri europene. Edilul a considerat că ideile bune și inspirația vin atunci când în jurul tău e liniște și priveliștea e superbă. Ceea ce se și întâmplă. „Ele lucrează acolo, în pădure, în parcul unde sunt și 8 familii de veverițe. Au mediul propice pentru a fi creative și pentru a le veni idei despre ce am mai putea finanța. Temele le discutăm împreună, dar creativitatea nu poate fi stimulată formal. De asta contează foarte mult mediul în care lucrezi. Dacă mă uit în axele de finanțare, nu e nicio poezie. Daca mă uit în parc, văd poezia. Pentru că de cele mai multe ori nu este nicio suprapunere a nevoilor mele pe ce se finanțează, aici intervin veverițele care dau idei, care adaptează rigorile la necesități. Trebuie să ne adaptăm cameleonic astfel încât să ne încadrăm în niște criterii care dacă nu sunt respectate, nu primești finanțare. Asta e realitatea”, spune Marius Ursaciuc.

„I-am făcut să creadă că lucrurile imposibile nu există”

Până în momentul de față, primarul Ursaciuc a realizat ce și-a propus acum câțiva ani, Gura Humorului nu mai este un oraș cenușiu, dar asta nu înseamnă că se oprește aici. Este foarte mulțumit atunci când aude că se mută oameni din alte zone în Gura Humorului și fac naveta la Suceava sau în alte localități din jur. Au văzut că orașul este un loc în care e bine să trăiești, să îți crești copiii. „Când eram student eram întrebat de unde sunt, iar atunci când spuneam Gura Humorului mă întrebau în ce județ este. Astăzi… întâlnesc suceveni care spun că sunt de lângă Gura Humorului”, spune primarul.

Primarul Ursaciuc și echipa lui au deja pregătit un portofoliu de proiecte care așteaptă finanțare pentru sesiunea viitoare. Un proiect spectaculos care așteaptă finanțare este instalația pentru un bob de vară de 2,2 km care va putea fi folosit și vara și iarna. Recent, au semnat încă un proiect de finanțare prin POR 2014-2020, de investiții în infrastructura educațională la Școala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului, care reprezintă o mare provocare având în vedere că termenul de finalizare este decembrie 2023. Dată fiind situația actuală, inflație, creșterea prețului la materiale, acest proiect este cu emoții, dar nu și pentru echipă. „Suntem în procedură de licitație pentru școala pe care trebuie să o terminăm într-un an și jumătate. De la început am zis că o să câștigăm acest proiect. Nu l-am câștigat. Am fost al doilea proiect pe lista de rezervă. Chiar și așa, am dat drumul la proiectare pe banii noștri. S-a dovedit că am fost vizionari. Acum 3 săptămâni am semnat contract de finanțare. Am câștigat timp valoros făcând proiectarea înainte. Ne-am asumat niște riscuri, dar au fost riscuri controlabile. Eu cred că nu există lucruri imposibile și i-am făcut și pe ei, echipa, să creadă la fel. Am încercat să facem din Gura Humorului o destinație și cred că am reușit”, spune Marius Ursaciuc.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

20171019_150932
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional

Reporter REGIO: episodul 2

Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

„Sunt TraLaLa, TraLaLa sunt eu
Ascult și cânt muzică mereu
Tot ce fac și atunci când fac
Muzica e-n jurul meu!”

Este imposibil să nu fi auzit aceste versuri dacă aveți copii preșcolari. Elefantul Cici sau Zigaloo sunt de asemenea vedete nu doar printre copii, ci și printre adulți. Versurile sunt molipisitoare și ajungi să le cânți fără să îți dai seama.

Episodul Reporter Regio de luna aceasta îi aduce în prim plan pe doi ieșeni, soț și soție, Alexandru și Cristina Badan, care au reușit să pună România pe harta performanței în creare de conținut educativ pentru copii pe YouTube. Canalele înființate de cei doi soți, sub umbrela Mora TV SRL, cu conținut exclusiv pentru copii, au milioane de vizualizări. TraLaLa este pe primul loc la vizualizări pe plan național, iar canalul internațional LooLoo Kids este în top 5 pe plan internațional. Acum trei ani au primit „Butonul de diamant” oferit de YouTube pentru numărul mare de subscriberi, iar acum îl așteaptă pe cel de rubin. 

De la inginerie și tehnică dentară la animație muzicală pentru copii

Totul a început în 2012, când Alex și Cristina, având doi copii mici, doreau să găsească ceva potrivit și educativ pe YouTube pentru copiii lor, în română. Alexandru era inginer mecanic, dar lucra în vânzări, iar Cristina era tehnician dentar, dar avea și un magazin online de accesorii și rochii de seară. Nu aveau nicio legătură cu domeniul muzical, dar s-au gândit să creeze cântecele însoțite de animație nu doar pentru proprii copii, ci pentru toți copiii din România. Au deschis un canal pe YouTube, TraLaLa,  și au urcat primul cântecel animat realizat cu ajutorul unor colaboratori. Feedback-ul primit de la comunitatea de părinți era extraordinar și mereu erau întrebați când apare următorul episod. Asta i-a încurajat și le-a dat încredere să facă și alte episoade, astfel încât, în următorii doi ani, au ajuns la 50 de episoade. Lucrau seara, după ce adormeau copiii. Când au văzut că aceste aceste animații au prins atât de bine la public, Cristina a venit cu ideea lansării unui canal la nivel internațional, în limba engleză. Așa a luat naștere LooLoo Kids.

Fonduri europene REGIO pentru un echipament performant

Pentru canalul internațional, care era într-o vizibilă expansiune, cei doi soți și-au dat seama că e nevoie de alt tip de animație, nivelul calitativ trebuia să fie altfel, ceea ce însemna bani investiți într-un echipament performant. „Una dintre etapele de producție necesita procesul de randare, ori asta însemna o putere de calcul foarte mare. Din 2014 până în 2018, colaboratorii cu care lucram ne făceau plângeri că aveam o capacitate de randare limitată. De exemplu, se făceau unul sau două episoade pe lună a câte 2 minute. În momentul în care solicitam anumite schimbări, pentru 10 secunde de animație schimbate trebuia să așteptăm 3-4 zile din cauza procesului de randare lent. Iar asta încetinea procesul de producție. De aici a pornit nevoia unui sistem de servere cu putere de calcul foarte mare și atunci am luat decizia de a depune un proiect pentru fonduri europene pentru acest echipament. Deja aveam un volum foarte mare de date, activitatea noastră fiind online, iar echipamentul avea două componente: partea de randare (de calcul) și partea de stocare de informații”, povestește Alexandru Badan. Valoarea totală a proiectului a fost de 1,2 milioane lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 894 mii lei.

De atunci, pe lângă LooLoo Kids, au mai deschis canale în peste 10 limbi de circulație internațională și au ajuns să distribuie conținutul pe alte platforme la nível mondial cum ar fi Netflix, aplicații mobile și televiziuni. ”Suntem în toate locurile și pe toate platformele în care sunt și copii. Și în avioane. Sunt puține locuri unde copiii consumă animație sau cântecele în care să nu fim și noi”, spune cu mândrie Cristina.

Vali Pintilescu, cel care este alături de ei din 2017 ca manager de dezvoltare, spune că și-au dorit să ajungă în toate acele locuri în care, de obicei, erau prezente doar brandurile internaționale recunoscute, Disney, Marvel, „branduri care nu pleacă din țări precum România și cărora le este mai ușoară decolarea”.

Ochiul critic

Alexandru, Cristina și Vali au colaboratori în toată lumea. Lucrează cu studiouri din Spania, Canada sau compozitori din SUA sau Serbia, dar de la Iași pleacă conceptul. Pentru ei a fost foarte important să creeze o notă unitară, colaboratorii să înțeleagă conceptul, să nu facă rabat de la calitate, să fie aceleași principii educative, de la primul episod până la ultimul, până se închide o serie. Iar Cristina asta face. Ea este ochiul creativ și critic, în același timp. „Nimeni nu a reușit să își dezvolte ca ea nivelul de exigență și puterea de a analiza constructiv fiecare piesă componentă. Pentru că sunt mulți parteneri, sunt diferențe culturale puternice. Ea știe exact dacă o secvență e bună sau nu pentru copii, pentru că în primul rând e mamă, trece totul prin filtrul de mamă. Pentru noi, bărbații, totul e ok, dar ea vede imediat o animație în care personajul animat ține un copil în brațe într-un mod nenatural. Ea simte emoția care trebuie transmisă. Cristina este ”inamicul” animatorilor pentru că de multe ori muncesc și de 5 ori aceeași secvență până iese bine”, spune Alexandru despre soția sa.

De la Diamant la Rubin, 50 de milioane de subscriberi

YouTube are un sistem de clasificare a performanței pe care îl recompensează cu butoane. Pentru 100 de mii subscriberi oferă butonul de argint, pentru un milion – butonul de aur, pentru 10 milioane de subscriberi – butonul de diamant, iar rubinul se oferă la 50 de milioane de subscriberi. Acum 3 ani Mora TV a primit butonul de diamant și a fost primul buton de acest fel din Europa Centrală și de Est. A fost un eveniment care a marcat nu numai performanța lor, dar și angajamentul celor de la YouTube de a susține creatorii de conținut din întreaga lume, nu doar pe cei din Londra, Los Angeles sau New York, care populează această zonă. La momentul actual, prin LooLoo Kids, Mora TV este în top 5 creatori de conținut din zona de kids la nivel mondial. „Suntem cei mai mari din Europa cu proiectul Looloo Kids și avem aproape 49 milioane de subscriberi. La 50 de milioane înseamnă că vom primi butonul de rubin. Să depășești 50 milioane de subscriberi au mai reușit doar 39 de creatori de conținut din întreaga lume în toată istoria YouTube-ului. E o performanță pe care sperăm să o sărbătorim cât mai repede. Estimăm că va veni în următoarele 2,3 luni și sperăm să facem un eveniment cel puțin la anvergura diamantului”, spune Vali.

Ingredientul secret... implicarea!

Audiența generală pe toate canalele a ajuns la 300 de milioane de familii pe lună, ceea ce reprezintă un număr de vizualizări impresionant. Chiar dacă financiar vorbind, canalele internaționale au cel mai mare succes, asta nu înseamnă că TraLaLa este lăsat în urmă. Cei doi soți afirmă că sunt momente în care întreaga echipă lucrează doar pentru TraLaLa pentru că atât Cristina, cât și Alexandru sunt atașați emoțional de el. Și chiar dacă impactul este undeva la 5-8% în business, ei spun că nu ai cum să lași în urmă un proiect în care ai pus atâta suflet și țin cu tot dinadinsul să aibă aceeași calitate ca și cele internaționale.

Cristina și Alexandru sunt prezenți 100% în tot ce înseamnă business-ul lor. Filtrează toate etapele, de la idee până la feedback. Dar, în același timp, și-au păstrat simplitatea și muncesc cot la cot pentru a fi mulțumiți de rezultatul final. Vali Pintilescu spune despre cei doi soți, cu admirație, că sunt niște antreprenori atipici. „Sunt mai ahtiați de muncă decât sute de antreprenori pe care îi cunosc. Când vezi că afacerea este pe un trend ascendent, o lași să crească. Ei în continuare sunt aici, muncind zi de zi și cred că ăsta s-ar putea să fie ingredientul secret, rețeta succesului”.

„Suntem la zi cu toate infomațiile despre fonduri europene”

Cu o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, un profit de 1,3 milioane, înregistrate în 2020, și 12 angajați, antreprenorii Mora TV se focusează pe creștere internațională în viitor, dar nu numai. Vor să crească numărul de canale, să dezvolte producțiile la care s-au angajat, cum ar fi proiectul legat de poveștile clasice în format 3D similar Disney și să aducă în România producții de succes pentru copii. De curând, din noiembrie 2021, TraLaLa a devenit și post de televiziune. După ce au obținut licența CNA, în 2020, TraLaLa poate ajunge acum la toți copiii, nu doar la cei care au acces la internet. Sunt într-o continuă dezvoltare și antreprenorii spun că își doresc să aibă timpul necesar pentru a pune în practică toate planurile și schițele de proiecte pe care le au. În același timp, pentru că au multe visuri de expansiune, urmăresc tot ce ține de apeluri deschise pentru finanțări europene. „Noi scanăm constant tot ce înseamnă informații despre fonduri europene. Suntem la zi cu ele. În animație, unde investim enorm financiar, avem o perioadă de amortizare foarte mare. Un sezon complet pentru un proiect bugetul ar trebui să depășească 800 mii euro. Este greu să iei din business-ul actual și să investești într-un proiect nou, având în vedere perioada de amortizare. De aceea avem nevoie de fonduri europene”, spune Vali Pintilescu.

Nevoia de finanțări pentru bunuri intangibile

Cei trei își doresc foarte mult ca proprietatea intelectuală să devină eligibilă la finanțare europeană, având în vedere specificul afacerii lor. „Noi suntem atipici, exotici pentru piața românească. Avem nevoie de bani pentru licențe, pentru crearea de soft, pentru idei. Iar asta nu se finanțează. Statul nu sprijină absolut deloc zona asta. Avem foarte multe proiecte schițate pe care le-am implementa în momentul în care am avea o susținere financiară. Piața internațională ne-a învățat foarte multe ca nivel de exigență. Ești într-o cursă cu jucători care au în spate ori niște companii care au resurse imense, ori niște state responsabile care investesc în promovarea actorilor din zona asta pentru copii. Dar eu în continuare sunt optimist și la fiecare apel care apare ne uităm dacă putem finanța bunuri intangibile. Încă n-a apărut. Noi cerem o viziune mai deschisă legată de zona de fonduri pentru licențe, pentru proprietate intelectuală, cred că valoarea adăugată nu este dată doar de tehnologie, e dată și de activități din zona industriei creative. Pentru că noi am dovedit că industriile creative pot să aducă valoare adăugată, să genereze profit, locuri de muncă și un produs care poate fi exportat pe mai multe piețe”, conchide Alexandru Badan.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

2
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Drumul lânii, de la Piatra Neamț în America, via REGIO

Reporter REGIO: episodul 1

Drumul lânii, de la Piatra Neamț în America, via REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

 

Oana și Cătălin Tatu au construit o afacere de familie în care au ridicat produsele din lână la nivel de artă cu multă pasiune, dăruire și… fonduri europene. Ideea antreprenoriatului a încolțit de mult timp, doar că nu reușeau să se pună de acord asupra unui proiect. Pe principiul ”totul se întâmplă cu un motiv”, au descoperit lâna, beneficiile ei și potențialul neexploatat exact atunci când au avut nevoie. Este genul de poveste de succes a unor oameni care au pornit de jos și au reușit, împreună, să construiască o afacere durabilă, cu materiale 100% naturale, manufacturate pe plan local, în Piatra Neamț și cu mari perspective de viitor.

Cum a început totul?

Cătălin și Oana erau într-un moment al vieții lor fără prea multe posibiltăți financiare, cu un copil mic și cu un apartament achiziționt recent prin credit. Fetița lor dormea pe o saltea de care nu erau foarte mulțumiți așa că au decis să pună deasupra o plapumă ”de la bunica”, din lână. Doar că aceasta aluneca foarte tare. Așa că au hotărât să o ducă la un atelier local să îi pună un doc. A fost atât de bună și copilul dormea atât de bine, încât au hotărât să mai facă una. Doar că, între timp, atelierul local se închisese din lipsă de comenzi. Atunci, Cătălin a hotărât să facă el însuși una, ce poate fi atât de greu?

S-a dovedit a fi greu. Pentru că nu se găsea… lâna, un produs atât de tradițional în România și folosit de generații ani la rând. A început să caute, să studieze, să afle cât mai multe despre lână. Așa a descoperit o piață foarte ofertantă și în plină dezvoltare, în străinătate. În România… mai deloc. A fost acel moment când ambii au spus ”Asta e!”. Până la momentul respectiv, amândoi erau în căutare de idei de a face ceva pe cont propriu, dar niciunul nu îmbrățișa ideea celuilalt. „Am cumpărat o lână care ne-a umplut boxa de molii. Nu era bine, ne-am dat seama că nu merge orice fel de lână. Și am început să studiem. Noi tot citeam și citeam și în momentul în care am aflat de piața din America am zis că putem și noi să facem”, își amintește Oana. Văzând potențialul, Cătălin s-a dus la firmele care s-au închis din cauza crizei din 2009-2010 și a cumpărat o mașină de cusut second-hand și o masă de croit. Se întâmpla undeva prin 2011.

 

 

„Am îmbrăcat lâna într-o formă modernă”

Ambii antreprenori au copilărit cu bunici care creșteau oi, care au scărmănat lâna, care aveau război de țesut în casă. Cătălin, inginer textilist și Oana, om de marketing, s-au completat foarte bine în renașterea unei culturi. Cumva, s-au legat toate, pentru că nu doar că știau să coasă, dar au știut să creeze o poveste în spatele lânii. Până la Revoluție românii foloseau lâna, dar s-a aruncat totul când au ajuns pe piață produsele din import. „Este ca o axiomă care nu trebuie demonstrată, că lâna este benefică în comparație cu materialele sintetice. Produsele sintetice dezvoltă alergii. Copilașii care, pe vremuri, dormeau în covată, în blană de miel, cu șosete împletite nu făceau alergii. Am crezut în noi că putem și ne-am dat seama că vom reuși dacă renaștem nevoia de lână. De ce a fugit lumea de plăpumile vechi de lână? Că sunt grele, că înțeapă, că miros, deci a trebuit să reinventăm lâna, să o îmbrăcăm într-o formă modernă. Visul meu a fost să nu fie diferență între o pilotă ușoară, vaporoasă și pilota de lână, având experiența plăpumilor tradiționale. Am dezvoltat un produs care să aibă lână, dar care să fie modern. Și nu s-a putut face decât cu lână merinos, care e moale și fină”, povestește Cătălin.

Cu mașina de cusut second și masa de croit la parterul blocului în care locuiau, Cătălin s-a apucat de cusut, după programul de serviciu. La început, au făcut un PFA, un magazin online și o pagină de Facebook, Confort Merino, care le aduceau în jur de 7-8 comenzi pe lună.

Online i-a găsit un antreprenor din Marea Britanie care voia să înceapă o afacere, dar nu dorea volum mare și avea nevoie de flexibilitate. A cerut niște mostre, i-au plăcut și le-a propus o colaborare. Când au văzut că se concretizează parteneriatul, Oana și Cătălin au căutat un furnizor de lână stabil și s-au ocupat de toate actele necesare exportului. Au înființat SANODOR SRL, au intrat în lista exportatorilor,  astfel că în momentul în care au trimis prima comandă, în Vinerea Mare din 2014, toate actele erau pregătite. „Împreună cu colaboratorul din Marea Britanie, ne-am dezvoltat foarte mult produsele într-un an de zile, le-am adus la un nivel calitativ în așa fel încât să nu fie nicio diferență între produsele noastre și cele de pe piața din UK. În Marea Britanie lumea este foarte deschisă la produsele din lână, sunt multe ONG-uri, există o cultură a lânii. Chiar prințul Charles are un ONG, care se numește The Campaign for Wool și care s-a dezvoltat la nivel mondial. Se încurajează piața lânii de la crescutul oilor până la magazinul care vinde produsul final, pături, îmbrăcăminte, pilote”, spune Oana.

Nevoia de mai mult

Timp de mai bine de 4 ani, cei doi au făcut naveta lângă Târgu Neamț, în satul Vânători, la o firmă de confecții pentru a folosi mașina lor de matlasat. Au început această colaborare pentru că nu dețineau o astfel de mașină, iar comenzile erau în creștere. Dacă firma avea comenzi multe, trebuia să aștepte. Uneori se rugau de angajați să rămână peste program ca să își facă și ei pilotele. Din cauză că mașina de matlasat era un aparat vechi, second hand, mai dădea erori, cosea greșit și trebuia desfăcut tot produsul. Se întâmpla destul de des să păteze cu ulei, astfel încât deveniseră specialiști în a curăța marginile pilotelor. Una din trei se păta sau se murdărea cu negru de la sistemul de prindere, oricât de atent s-ar fi lucrat. Dar așa au crescut și au învățat, cu firma din Târgu Neamț. „A fost o colaborare frumoasă, dar știam că dacă vrei mai mult trebuie să facem ceva”, povestește Oana.

În 2016 au fost prima oară la un târg în străinătate ca expozanti. Asta a fost șansa lor, spun ei, uitându-se în urmă. Deși costa foarte mult participarea la un astfel de târg, era necesară prezența pentru a te lua în serios furnizorii și pentru a cunoaște clienți noi. Acolo au dobândit cunoștințe noi, au făcut schimb de know-how și au învățat cum să își facă produsele mai bune. Veneau de la târguri cu ”ochii deschiși”. Așa se face că după participarea la un târg din Germania, Cătălin s-a întors acasă cu gândul că afacerea lor are un potențial fantastic și poate să crească. Doar că îi oprea ceva: mașina lor proprie de matlasat. Aici au apărut pentru prima dată în discuții fondurile europene și cât s-ar putea dezvolta cu ajutorul lor. S-au interesat și au aflat că era apel deschis pe Axa 2, Prioritatea 1. „Am zis că asta e șansa noastră! O mașină din Europa costa în jur de 100 mii euro, iar alea din China în jur de 20 mii. Am zis că dacă ne iese bine, dacă nu, cu contribuția noastră care trebuia să fie 20 mii euro cumpăram mașina din China și asta e. Măcar să încercăm. La momentul respectiv eram însărcinată și a trebuit să întrerup munca și să rămân acasă, la orizontală. Mi-am pus latopul pe burtă și am început să fac planul de afacere. Am primit schița planului de afaceri de la consultant și am așezat pe hârtie toate gândurile noastre, de la dezvoltare, la clienți și concurență. 80% din ce am scris acolo atunci, este și acum valabil. N-am să uit niciodată cum am scris acel plan de afaceri, cu măsuța de laptop pe burta care creștea. Și am tot scris, până în luna mai, până am născut”, își amintește Oana, cu bucurie în ochi. În noiembrie 2016 s-a depus proiectul, în noiembrie 2017 s-a semnat contractul și în august 2018 au avut utilajul de matlasare. Sunt niște date pe care amândoi le rețin cu mare precizie pentru că au trăit cu emoție fiecare etapă până la finalizarea proiectului. „Când au început să vină la vizite experții de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ne-am dat seama că se aprobă, simțeam cum ne apropiem. N-am să uit mirarea domnului care a venit prima dată la vizită. Aranjasem tot spațiul, calculat, în funcție de mașina de matlasat. Restul mașinilor de cusut le-am pus de jur împrejur, dar spațiul acela era gol. ”Și aici ce e?” ”Mașina de matlasat care trebuie să vină”, atât eram de încrezători”, spune Oana.

Antreprenorii Tatu spun că fondurile europene i-au ajutat foarte mult să se dezvolte, le-au dat aripi. Era vitală pentru ei acea mașină de matlasat și, deși multe cunoștințe i-au descurajat, au aplicat pentru finanțare. Valoarea totală a proiectului a fost de 720.000lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 507.000 lei. Și-au luat mașina de matlasat dorită și încă o mașină de cusut performantă. „Informațiile pe care le primeam din afară despre finanțările europene erau mai mult să ne descurajeze. Dar a mers foarte bine. A trebuit să facem o grămadă de dosare, dar atât timp cât respecți ce scrie acolo și faci tot ce trebuie, merge totul lin. Totul a fost foarte ok și corect. Ne-au ajutat mult cu sfaturi cei din ADR Nord-Est, am avut o comunicare foarte bună cu ei și am avut discuții constructive. Au fost răbdători și înțelegători și ne-au explicat când am avut nevoie. Au vrut mereu să ajute. Toate echipele care au venit în control au fost ok”, povestește Oana.  

Din România către America, via Piatra Neamț

Recent s-au mutat într-un sediu nou, mult mai mare și încăpător pentru producție. Au trecut de la „one man show” la 12 angajați și se declară echipă completă pentru o perioadă bună de timp. În acești ani, exporturile s-au concretizat în America, Marea Britanie, Spania, Belgia, Danemarca, Olanda, sunt în discuții cu o firmă mare din Canada și visează să intre pe piața din zonele arabe, Asia, Japonia. Cifra de afaceri e în continuă creștere, 4 milioane de lei în 2021 față de 1,3 milioane în 2019. Și piața din România merge surprinzător de bine. Au creat o comunitate foarte frumoasă pe Confort Merino, iar fiecare an a depășit așteptările pe partea de vânzări. În 2020, în plină pandemie, au creat un brand nou, Valeria Home, un magazin online disponibil la nivel mondial. Confort Merino țintește direct produsele din lână merinos, sub brandul Valeria Home se regăsesc produse pentru pat din materiale naturale, in, cânepă, mătase. Deși sunt la început de drum cu Valeria Home, vin comenzi din Grecia, Germania, Franța și America.

Cu ajutorul utilajului de matlasare au totul ”in house”, de la concept la atelierul de creație. Au atât de multã încredere în calitatea produselor lor, încât oferă o perioadã de 30 de zile în care produsele pot fi testate, iar dacă acestea nu sunt după așteptări, le înlocuiesc sau se returnează suma achitatã.    

Soții Tatu spun că ar aplica oricând, din nou, la un proiect pe fonduri europene. „Fondurile europene sunt extraordinar de bune. Cine a renunțat sau nu a aplicat ori i-a fost frică, ori nu s-a simțit pregătit. Într-adevăr, sunt dosare de făcut, dar dacă pentru tine contează foarte mult obiectivul final, nu mai contează. Noi aveam mare nevoie de acel utilaj, era singura noastră șansă și îl puteam obține doar prin fonduri europene”, mărturisește Oana. Cătălin spune că „foarte multe afaceri bune nu au abilitatea și capacitatea de a gândi un proiect cu finanțare de la UE. Ei ar putea să scaleze afacerea foarte ușor accesând fondurile. Sunt afaceri foarte bune, de familie, cu produse de foarte bună calitate, dar care sunt într-o stare latentă de dezvoltare. Trebuie identificate afacerile astea și atrase către fondurile europene”.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro