INTERES PUBLIC
Reporter REGIO: episodul 3
Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului
Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020
Cu peste 56 de proiecte finanțate prin fonduri europene, orașul Gura Humorului a devenit un reper în regiunea de Nord-Est, dar și o destinație pentru turiști. Administrația orașului a construit, în timp, un loc în care fiecare generație găsește locuri atractive pentru a petrece timpul liber, fie că sunt localnici, fie că sunt turiști. De la piscină exterioară și bazin acoperit, la pârtie de schi, orășel pentru copii și fântână arteziană cu lumini, Gura Humorului a mizat pe turism și pe fondurile oferite de UE pentru a se dezvolta pe termen lung.
Marius Ursaciuc, primarul orașului de 18 ani, este cel care vrea să lase moștenire generațiilor viitoare un loc de care să fie mândri. A hotărât să intre în administrația orașului, împreună cu o mână de oameni, pentru a schimba imaginea „cenușie” a locului natal și pentru a-l face un loc unde să îți dorești să investești. Își amintește că în 2004, atunci când România era în perioada de pre-aderare, a făcut strategia de dezvoltare a orașului, pe termen scurt și mediu, împreună cu Banca Mondială și a descoperit că turismul este o variantă sustenabilă și reală de dezvoltare a acestui oraș. La vremea aceea, beneficiau de anumite fonduri numai stațiunile turistice de interes național. Așa că primul lucru pe care l-a făcut atunci când a ajuns primar a fost să înființeze un birou pentru proiecte europene și apoi toată documentația necesară pentru a dobândi acest statut care oferea anumite avantaje financiare. Anul următor, cu acest statut în acte, s-au putut accesa fonduri pe infrastructură turistică mare. Așa s-au construit o piscină acoperită, bazinele în aer liber, pârtie de schi cu nocturnă și instalație de transport pe cablu. „Toate acestea au fost făcute pentru a atrage investițiile private în turism. Dacă în 2004 aveam 84 de locuri de cazare în 5 unități, acum sunt 170 de unități cu peste 3 mii de locuri de cazare. Iar dacă populația a ajuns de la 13 mii de locuitori la 20 de mii, înseamnă că ne-am atins scopul și am reușit să facem orașul atractiv”, spune primarul.
Dezvoltare economică prin turism
Turismul dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene a fost cel care a salvat Gura Humorului. Fost oraș minier, atunci când s-au închis minele 80% din populație era șomeră. Acum, prin proiectele europene implementate, mai mici sau mai mari, orașul a devenit o destinație, indiferent de sezon. „Asta e nișa pe care am găsit-o și am exploatat-o. Am văzut multe localități care pot trăi exclusiv din turism. Sunt membru în Comitetul European al Regiunilor și am văzut că dacă nu ai o alternativă de dezvoltare economică așa cum au alții, turismul este singura dezvoltare economică pe care noi o putem stimula prin investiții. Am fost prezenți în toate proiectele europene majore. Dezvoltarea acestui oraș e un puzzle pentru că fondurile europene nu îți dau neapărat posibilitatea să fii coerent, dar le faci pe rând. Necesitățile tale și posibilitățile de finanțare lansate pe axe nu se suprapun întotdeauna”, spune Marius Ursaciuc.
Două proiecte de anvergură, menite să sprijine turismul și să ofere variante de petrecere a timpului liber pentru persoane de toate vârstele, au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și au adus 7,5 milioane de euro în această zonă. Primul proiect finalizat anul trecut a fost T.U.R.I.S.T. (Teritoriu Urban Revitalizat cu Infrastructură pentru Sprijinirea Turismului), iar al doilea, care s-a finalizat recent, este O.A.Z.A. (Oraș Activ cu Zone verzi Amenajate). Prin cele două proiecte, aproape 9 hectare de teren aflat în stadiu avansat de degradare au fost transformate în zone de atracție pentru localnici și turiști. „O.A.Z.A. și T.U.R.I.S.T. înseamnă niște piese de puzzle care se adaugă proiectelor existente ca totul să aibă coerență. Cele două proiecte nu fac decât să extindă acest parc, care are 23 de hectare, cu încă 9 hectare”, povestește Marius Ursaciuc.
O.A.Z.A.
Proiectul O.A.Z.A. este gândit pentru activități pentru orice vârstă. Pentru copii sunt zone de joacă inspirate din filme sau cărți cunoscute, adaptate specificului local. Parcul Piticilor cu 5 căsuțe acoperite de pământ, un castel de joacă, dar și un labirint natural în care copiii se pot rătăci în voie. Căsuțele sunt conectate prin poteci șerpuite, iar parcul este traversat de piste pentru role și biciclete. Cei pasionați de astfel de activități au la dispoziție și un skatepark, situat în Parcul Fântânii, iar activitatea copiilor din această zonă poate fi monitorizată cu ușurință de către părinți din gradenele din lemn alăturate. Elementul central al parcului este fântâna arteziană cu joc de apă, muzică și culoare, dar și foișoarele construite ca loc de întâlnire pentru tineri sunt foarte apreciate.
T.U.R.I.S.T.
În apropierea acestui parc, lângă piscina acoperită și ștrandul Ariniș s-a construit și o popicărie, ca alternativă la bowling, respectând tradiția locală. Nici vârstnicii sau persoanele cu dizabilități nu au fost omise prin amplasarea unor echipamente de fitness specifice. Pentru pasionații de mișcare există două trasee amenajate prin pădure. Turnul panoramic de 30 m înălțime de la baza superioară a pârtiei Șoimul oferă posibilitatea vizitatorilor de a observa natura și orașul de la înălțime prin lunetele puse la dispoziție. Zone de picnic, dar și pentru jogging sunt iarăși variante pentru toți turiștii.
Biroul din parc și inspirația
Primarul Ursaciuc este foarte mândru de echipa de proiecte și de realizările îndeplinite până în momentul de față. Biroul echipei se află în parcul Ariniș, într-o clădire dezafectată și reabilitată tot cu fonduri europene. Edilul a considerat că ideile bune și inspirația vin atunci când în jurul tău e liniște și priveliștea e superbă. Ceea ce se și întâmplă. „Ele lucrează acolo, în pădure, în parcul unde sunt și 8 familii de veverițe. Au mediul propice pentru a fi creative și pentru a le veni idei despre ce am mai putea finanța. Temele le discutăm împreună, dar creativitatea nu poate fi stimulată formal. De asta contează foarte mult mediul în care lucrezi. Dacă mă uit în axele de finanțare, nu e nicio poezie. Daca mă uit în parc, văd poezia. Pentru că de cele mai multe ori nu este nicio suprapunere a nevoilor mele pe ce se finanțează, aici intervin veverițele care dau idei, care adaptează rigorile la necesități. Trebuie să ne adaptăm cameleonic astfel încât să ne încadrăm în niște criterii care dacă nu sunt respectate, nu primești finanțare. Asta e realitatea”, spune Marius Ursaciuc.
„I-am făcut să creadă că lucrurile imposibile nu există”
Până în momentul de față, primarul Ursaciuc a realizat ce și-a propus acum câțiva ani, Gura Humorului nu mai este un oraș cenușiu, dar asta nu înseamnă că se oprește aici. Este foarte mulțumit atunci când aude că se mută oameni din alte zone în Gura Humorului și fac naveta la Suceava sau în alte localități din jur. Au văzut că orașul este un loc în care e bine să trăiești, să îți crești copiii. „Când eram student eram întrebat de unde sunt, iar atunci când spuneam Gura Humorului mă întrebau în ce județ este. Astăzi… întâlnesc suceveni care spun că sunt de lângă Gura Humorului”, spune primarul.
Primarul Ursaciuc și echipa lui au deja pregătit un portofoliu de proiecte care așteaptă finanțare pentru sesiunea viitoare. Un proiect spectaculos care așteaptă finanțare este instalația pentru un bob de vară de 2,2 km care va putea fi folosit și vara și iarna. Recent, au semnat încă un proiect de finanțare prin POR 2014-2020, de investiții în infrastructura educațională la Școala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului, care reprezintă o mare provocare având în vedere că termenul de finalizare este decembrie 2023. Dată fiind situația actuală, inflație, creșterea prețului la materiale, acest proiect este cu emoții, dar nu și pentru echipă. „Suntem în procedură de licitație pentru școala pe care trebuie să o terminăm într-un an și jumătate. De la început am zis că o să câștigăm acest proiect. Nu l-am câștigat. Am fost al doilea proiect pe lista de rezervă. Chiar și așa, am dat drumul la proiectare pe banii noștri. S-a dovedit că am fost vizionari. Acum 3 săptămâni am semnat contract de finanțare. Am câștigat timp valoros făcând proiectarea înainte. Ne-am asumat niște riscuri, dar au fost riscuri controlabile. Eu cred că nu există lucruri imposibile și i-am făcut și pe ei, echipa, să creadă la fel. Am încercat să facem din Gura Humorului o destinație și cred că am reușit”, spune Marius Ursaciuc.
Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!
Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.
Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro
Totul a început în 2012, când Alex și Cristina, având doi copii mici, doreau să găsească ceva potrivit și educativ pe YouTube pentru copiii lor, în română. Alexandru era inginer mecanic, dar lucra în vânzări, iar Cristina era tehnician dentar, dar avea și un magazin online de accesorii și rochii de seară. Nu aveau nicio legătură cu domeniul muzical, dar s-au gândit să creeze cântecele însoțite de animație nu doar pentru proprii copii, ci pentru toți copiii din România. Au deschis un canal pe YouTube, 
Cristina și Alexandru sunt prezenți 100% în tot ce înseamnă business-ul lor. Filtrează toate etapele, de la idee până la feedback. Dar, în același timp, și-au păstrat simplitatea și muncesc cot la cot pentru a fi mulțumiți de rezultatul final. Vali Pintilescu spune despre cei doi soți, cu admirație, că sunt niște antreprenori atipici. „Sunt mai ahtiați de muncă decât sute de antreprenori pe care îi cunosc. Când vezi că afacerea este pe un trend ascendent, o lași să crească. Ei în continuare sunt aici, muncind zi de zi și cred că ăsta s-ar putea să fie ingredientul secret, rețeta succesului”.
Cătălin și Oana erau într-un moment al vieții lor fără prea multe posibiltăți financiare, cu un copil mic și cu un apartament achiziționt recent prin credit. Fetița lor dormea pe o saltea de care nu erau foarte mulțumiți așa că au decis să pună deasupra o plapumă ”de la bunica”, din lână. Doar că aceasta aluneca foarte tare. Așa că au hotărât să o ducă la un atelier local să îi pună un doc. A fost atât de bună și copilul dormea atât de bine, încât au hotărât să mai facă una. Doar că, între timp, atelierul local se închisese din lipsă de comenzi. Atunci, Cătălin a hotărât să facă el însuși una, ce poate fi atât de greu?
Online i-a găsit un antreprenor din Marea Britanie care voia să înceapă o afacere, dar nu dorea volum mare și avea nevoie de flexibilitate. A cerut niște mostre, i-au plăcut și le-a propus o colaborare. Când au văzut că se concretizează parteneriatul, Oana și Cătălin au căutat un furnizor de lână stabil și s-au ocupat de toate actele necesare exportului. Au înființat SANODOR SRL, au intrat în lista exportatorilor, astfel că în momentul în care au trimis prima comandă, în Vinerea Mare din 2014, toate actele erau pregătite. „Împreună cu colaboratorul din Marea Britanie, ne-am dezvoltat foarte mult produsele într-un an de zile, le-am adus la un nivel calitativ în așa fel încât să nu fie nicio diferență între produsele noastre și cele de pe piața din UK. În Marea Britanie lumea este foarte deschisă la produsele din lână, sunt multe ONG-uri, există o cultură a lânii. Chiar prințul Charles are un ONG, care se numește The Campaign for Wool și care s-a dezvoltat la nivel mondial. Se încurajează piața lânii de la crescutul oilor până la magazinul care vinde produsul final, pături, îmbrăcăminte, pilote”, spune Oana.
În 2016 au fost prima oară la un târg în străinătate ca expozanti. Asta a fost șansa lor, spun ei, uitându-se în urmă. Deși costa foarte mult participarea la un astfel de târg, era necesară prezența pentru a te lua în serios furnizorii și pentru a cunoaște clienți noi. Acolo au dobândit cunoștințe noi, au făcut schimb de know-how și au învățat cum să își facă produsele mai bune. Veneau de la târguri cu ”ochii deschiși”. Așa se face că după participarea la un târg din Germania, Cătălin s-a întors acasă cu gândul că afacerea lor are un potențial fantastic și poate să crească. Doar că îi oprea ceva: mașina lor proprie de matlasat. Aici au apărut pentru prima dată în discuții fondurile europene și cât s-ar putea dezvolta cu ajutorul lor. S-au interesat și au aflat că era apel deschis pe Axa 2, Prioritatea 1. „Am zis că asta e șansa noastră! O mașină din Europa costa în jur de 100 mii euro, iar alea din China în jur de 20 mii. Am zis că dacă ne iese bine, dacă nu, cu contribuția noastră care trebuia să fie 20 mii euro cumpăram mașina din China și asta e. Măcar să încercăm. La momentul respectiv eram însărcinată și a trebuit să întrerup munca și să rămân acasă, la orizontală. Mi-am pus latopul pe burtă și am început să fac planul de afacere. Am primit schița planului de afaceri de la consultant și am așezat pe hârtie toate gândurile noastre, de la dezvoltare, la clienți și concurență. 80% din ce am scris acolo atunci, este și acum valabil. N-am să uit niciodată cum am scris acel plan de afaceri, cu măsuța de laptop pe burta care creștea. Și am tot scris, până în luna mai, până am născut”, își amintește Oana, cu bucurie în ochi. În noiembrie 2016 s-a depus proiectul, în noiembrie 2017 s-a semnat contractul și în august 2018 au avut utilajul de matlasare. Sunt niște date pe care amândoi le rețin cu mare precizie pentru că au trăit cu emoție fiecare etapă până la finalizarea proiectului. „Când au început să vină la vizite experții de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ne-am dat seama că se aprobă, simțeam cum ne apropiem. N-am să uit mirarea domnului care a venit prima dată la vizită. Aranjasem tot spațiul, calculat, în funcție de mașina de matlasat. Restul mașinilor de cusut le-am pus de jur împrejur, dar spațiul acela era gol. ”Și aici ce e?” ”Mașina de matlasat care trebuie să vină”, atât eram de încrezători”, spune Oana.
Soții Tatu spun că ar aplica oricând, din nou, la un proiect pe fonduri europene. „Fondurile europene sunt extraordinar de bune. Cine a renunțat sau nu a aplicat ori i-a fost frică, ori nu s-a simțit pregătit. Într-adevăr, sunt dosare de făcut, dar dacă pentru tine contează foarte mult obiectivul final, nu mai contează. Noi aveam mare nevoie de acel utilaj, era singura noastră șansă și îl puteam obține doar prin fonduri europene”, mărturisește Oana. Cătălin spune că „foarte multe afaceri bune nu au abilitatea și capacitatea de a gândi un proiect cu finanțare de la UE. Ei ar putea să scaleze afacerea foarte ușor accesând fondurile. Sunt afaceri foarte bune, de familie, cu produse de foarte bună calitate, dar care sunt într-o stare latentă de dezvoltare. Trebuie identificate afacerile astea și atrase către fondurile europene”.