Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Categorie: SLIDER

Conferinta_340
30mart.2023
NOUTĂȚI SLIDER

Prima ediție a conferinței Digital Innovation Zone – Transformare digitală pentru antreprenori

30 martie 2023

Joi, 23 martie 2023 a avut loc, la Iași, prima conferință organizată în cadrul inițiativei Digital Innovation Zone, singurul hub european de inovare digitală (EDIH-European Digital Innovation Hub) din Regiunea Nord-Est a României, un eveniment amplu, cu peste 300 de participanți, dedicat soluțiilor inovative pentru IMM-uri și instituții publice, din sectoarele de producție și sănătate, din Regiunea Nord-Est.

Conferința a reunit la aceeași masă actori regionali cu nevoi de soluții de digitalizare (IMM-uri din sectoarele sănătate și producție, precum, APL-uri spitale publice și private) și furnizori de astfel de soluții de digitalizare, precum și alte Digital Innovation Hub-uri, dar și publicul general interesat de creșterea nivelului de digitalizare. S-a creat contextul perfect pentru comunicare, s-au creat sinergii și încheiat colaborări între industrie, companiile și administrațiile care au nevoie de noi soluții tehnologice, pe de o parte, și furnizorii care oferă soluții pregătite pentru utilizare, pe de altă parte. De asemenea, participanții au aflat cum pot avea acces la rețeaua de rețele naționale și europene pentru a găsi partenerul, expertiza și tehnologia potrivite pentru nevoile fiecăruia de business.

Au fost prezenți susținători ai ecosistemului de inovare și digitalizare la nivel national și internațional, precum: Dragoș Vlad – Președintele Autoritații pentru Digitalizarea României, Vasile Asandei – Directorul General al ADR Nord-Est, Bianca Muntean – Președinte al Asociatiei DIH-urilor din Romania (RODIH), Dr. Heidi Cigan – Ofițer de Program, Comisia Europeană, Dr. Niki Kousi – Director al CLC South-East / EIT Manufacturing dar și mulți alții, experți relevanți ai ecosistemului.

În cadrul conferinței, s-a deschis și primul apel de selecție a companiilor care vor să intre în procesul de transformare digitală alături de Digital Innovation Zone, apel la care sunt invitați să participe IMM-uri, din sectoarele de producție și sănătate din Regiunea Nord-Est a României.

Digital Innovation Zone va selecta minimum 30 de IMM-uri, cu proiecte de digitalizare a business-ului lor, cu prioritate din cele active în domeniile sănătății sau/și producției, sau care au soluții ce sunt aplicabile în aceste domenii. Acestea vor beneficia, timp de minimum 6 luni, de servicii suport pentru digitalizarea activității lor sau integrarea de noi tehnologii, de la auditarea nevoilor de digitalizare, până la servicii de demonstrare și testare de tehnologii, dezvoltarea unui concept de soluție sau produs cu componentă digitală, acces la programe de competențe digitale avansate sau de cultură digitală pentru lideri. Obiectivul final este ca IMM-urile cu care lucrăm să  fie informate și pregătite (atât ca și nivel de competențe, cât și ca soluții potrivite ambițiilor sale de digitalizare) pentru a accesa, cu succes, programe de finanțare sau investitori/fonduri de investiții care să pună în practică planul  de inovare digitală.

Una din atracțiile conferinței a fost, fără îndoială, Blendology – ecusoanele digitale prin care toți participanții s-au conectat simplu și ușor cu persoanele de interes pe care le-au cunoscut/întâlnit la eveniment, cu ajutorul unei tehnologii inovative, aflate în premieră in România și anume OneTap Blendology, tehnologia brevetată folosită pentru ecusoanele de acces la conferință care a permis participanților să se conecteze fără probleme, cu o simplă atingere. Luminile și zgomotul au confirmat conexiunile în timp real, iar la final fiecare a primit pe adresa de email oferită lista cu contactele realizate in timpul evenimentului. Așadar, totul simplu și digital, fără agendă și pix!

Mulțumim tuturor pentru participare la conferința Digital Innovation Zone și vă invităm să vizualizați imagini care vorbesc de la sine despre toate lucrurile minunate care s-au întâmplat acolo: link galerie foto.

–––––––––

Digital Innovation Zone a fost înființat în 2019 sub formă de acord de asociere între parteneri publici și privați, cu misiunea de a oferi suport continuu pentru îmbunătățirea gradului de digitalizare la nivelul Regiunii Nord-Est și cu rolul de a adopta pe scară largă noile tehnologii (AI- Inteligența artificială, HPC, Blockchain, etc.), pentru nevoile specifice și potențialul ecosistemului regional. Parteneri fondatori: Universitatea Tehnică ‘Gh. Asachi’, Iași (lider de consorțiu), Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Gr. T. Popa’, Iași, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Clusterul de Imagistică Medicală – Imago-Mol, Romsoft, Strongbytes, Webmagnat, Grapefruit, Atelierul de Idei și Iceberg Plus.

Banner catalog
10mart.2023
NOUTĂȚI SLIDER

Oportunitate de promovare în catalogul Digital Innovation Zone al furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice

10 martie 2023

În anul 2019, în cadrul conferinței WIRE X, la inițiativa Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și cu ajutorul unui grup de colaboratori dornici să contribuie la dezvoltarea regiunii, s-au pus bazele primului și singurului Hub European de Inovare Digitală din Regiunea Nord-Est, intitulat Digital Innovation Zone (DIZ), care timp de trei ani s-a dezvoltat pe bază de pasiune și voluntariat.

În prezent, Digital Innovation Zone beneficiază de susținerea Comisiei Europene, prin programul Digital Europe și își propune să aducă plus valoare regiunii Nord-Est, valorificând soluții și servicii locale, pentru a stimula transformarea digitală a IMM-urilor din sectoarele de sănătate, de producție și a instituțiilor publice. 

Te invităm să te promovezi în catalogul furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice din regiune. Te poți înscrie în catalog dacă ești furnizor de produse și servicii suport în procesul de transformare digitală și te încadrezi în una dintre cele 4 categorii de servicii oferite de DIZ, având următoarele beneficii:

1. Acces la ecosistemul de inovare, unde vei putea participa la evenimentele de matchmaking, vei face parte din echipa promotoare a digitalizării regiunii de Nord-Est a României și vei avea vizibilitate sporită la nivel regional, național și chiar internațional;
2. Testare înainte de investiție, unde vei putea prezenta soluțiile tale către potențiali clienți, oferindu-le expertiză și oportunitatea de testare;
3. Dezvoltare de competențe digitale, unde poți să îți faci cunoscute cursurile, să organizezi training-uri pentru dezvoltarea de competențe digitale;   
4. Acces la finanțare, care îți permite să devii partener în proiecte cu finanțare europeană sau națională

Informațiile din chestionar vor fi folosite la realizarea unui catalog de promovare, bazat pe principiul non-concurenței. Catalogul va fi promovat prin mijloacele și cu resursele DIZ, servind, totodată, și ca instrument de matchmaking pentru beneficiarii DIZ.

Catalogul furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice din regiunea Nord-Est constituie un instrument foarte important care va pune pe hartă furnizorii de soluții suport în procesul de transformare digitală. Ne propunem să promovăm toți acei actori de pe piață, care ajută sau pot ajuta alte IMM-uri sau instituții publice în procesul de transformare digitală.

Menționăm că acest chestionar poate fi completat atât de către furnizori de produse, care dețin sau dezvoltă soluții suport în digitalizarea diferitor procese dintr-o organizație (CDI, producție, logistică, achiziții, etc), cât și de furnizori de servicii (acces la finanțare, mentoring, competențe digitale, evaluare, consultanță, etc).

Dacă pe parcursul chestionarului ai nevoie de asistență, colega noastră Georgiana te poate ajuta. Tot ce trebuie să faci este să îi scrii, utilizând următoarea adresă de email: georgiana.nedelea@adrnordest.ro.

Înscrierea se poate face accesând acest link: https://form.typeform.com/to/cPFLWMiz .

Te așteptăm cu entuziasm în această comunitate!

1
27feb.2023
Fără categorie NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Spirit de antreprenor ambalat într-o afacere pentru viitor

27 februarie 2023

Reporter REGIO: episodul 12

Spirit de antreprenor ambalat într-o afacere pentru viitor

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

A văzut Iașul ca pe o aventură exotică, din dorința de a încerca ceva nou ca tânăr absolvent de liceu din Craiova. A preferat să facă facultatea departe de casă și să își încerce norocul în antreprenoriat încă din studenție. Acum, Tiberiu Stoian conduce Exonia Holding, o firmă pe care a înființat-o în 2003, ce produce ambalaje biodegradabile din hârtie, firmă ce a beneficiat de o finanțare nerambursabilă din POR 2014-2020 de aproape un milion de euro. Consideră antreprenoriatul ca o electrocardiogramă, cu suișuri și coborâșuri, iar finanțarea obținută prin Regio i-a adus o creștere a productivității și a cifrei de afaceri la care doar spera acum câțiva ani.

Afacere născută în căminul studențesc

Un oltean în capitala Moldovei, așa cum îi place să spună, Tiberiu Stoian și-a dorit să fie un mini-explorator după terminarea liceului și a ales Iașul și din dorința de a demonstra că se poate descurca departe de casă. Pentru că nu a vrut să accepte bani din partea părinților pe perioada studenției, a hotărât să se angajeze încă din primul an de facultate. A încercat mai multe joburi, nu neapărat spectaculoase, apoi a început colaborarea cu una dintre marile companii de distribuție de produse alimentare și băuturi alcoolice din zonă, unde consideră că a avut foarte multe de învățat. În momentul în care acționarii acelei firme au decis sa iasă de pe piața românească din cauza instabilității legislative, Tiberiu a fost pus în situația de a lua prima decizie importantă din viața sa: să ocupe un post în cadrul unor companii care îi fuseseră clienți sau să înceapă o activitate pe cont propriu. „Pe atunci nu era chiar ușor să începi ceva, mai ales că se suprapunea peste situația mea financiară, care nu era una extraordinară. Cu toate acestea, mi-am propus să încerc. Eram în anul II de facultate, iar acel ceva pe care voiam să îl încerc venea din dorința mea de a avea un calculator. Din banii economisiți, am reușit să îmi cumpăr un calculator, destul de performant pentru vremea respectivă, și o imprimantă”. Pentru că și-a dorit să își recupereze măcar o parte din costurile acestei prime investiții, Tiberiu s-a orientat către serviciile de tehnoredactare și listare a lucrărilor de diplomă ale colegilor mai mari. Această afacere începea să meargă din ce în ce mai bine și a mai recrutat câțiva colegi din cămin cărora le-a externalizat câteva lucrări pe care nu dovedea să le termine. După 3 săptămâni, a încolțit pentru prima dată ideea falimentului: un cartuș nou costa cât o imprimantă. „ Am tras o primă învățătură atunci, ca antreprenor debutant, că trebuie mereu să îți analizezi cu mare atenție toate costurile”, își aduce aminte Tiberiu. Dar a descoperit, în scurt timp, la un târg de profil din București, un producător din Coreea de Sud care inventase niște kituri de reîncărcare a cartușelor de imprimantă. Asta a fost salvarea business-ului. Le-a încărcat, a investit apoi într-un banner pe care l-a agățat pe geamul camerei din cămin pentru vizibilitatea serviciilor oferite, iar la 3 ani de la momentul respectiv, Tiberiu a ajuns să dețină o rețea de 17 magazine de birotică în tot atâtea județe. Acum era distribuitor național de calculatoare, imprimante și sisteme de printare și copiere.

Sacoșe personalizate ca metodă de promovare

Pentru produsele cumpărate din magazinele sale, Tiberiu Stoian și-a dorit să ofere sacoșe personalizate. 50 de mii de sacoșe, cam atâtea folosea atunci, dacă ar fi fost personalizate, folosite în 17 județe, ar fi reprezentat un mod de publicitate cu impact și destul de ieftin. A început să caute furnizori care să îi pună reclama pe sacoșe. A găsit un furnizor local, dar calitatea nu era cea dorită. Apoi a găsit un furnizor în Italia, dar pentru că România nu era membră a Uniunii Europene, un transport putea dura și o lună. Așa că s-a îndreptat către un alt furnizor, din Turcia de data asta, țară cu care se făceau mai repede transferurile de mărfuri. Efectul sacoșelor personalizate s-a văzut repede ,astfel încât o parte din clienți și-au dorit să aibă și ei astfel de sacoșe. Și au apelat la Tiberiu. „După ce am văzut că veneau din ce în ce mai multe solicitări de acest fel, am considerat că este o oportunitate, cu atât mai mult cu cât eu personal știam cât de complicat este să găsesc un furnizor care să îmi livreze niște sacoșe calitative. Astfel că, începând cu 2003, am înființat Exonia, actuala fabrică de ambalaje Exonia, care la momentul respectiv se numea Reclama Shop. Pentru că în afară de sacoșe eu mă gândeam că poate ar fi oportun să mai fac și alt fel de personalizări. Ulterior, am decis că zona asta a packagingului, a ambalajelor personalizate, este o pălărie suficient de mare, motiv pentru care nu mai am nevoie să diversific și să vând tot felul de alte materiale promoționale”, spune antreprenorul.

De la plastic la hârtie a fost doar un proiect prin POR

În 2010, a cumpărat o companie ieșeană ce producea ambalaje, cu tot cu utilajele pe care le deținea. Nu era o firmă mare, dar avea oameni cu multă experiență, oameni care și acum, după 13 ani, lucrează în cadrul Exonia Holding. A pus pe picioare o fabrică de ambalaje de mase plastice, iar un an mai târziu a achiziționat întregul parc de echipamente al combinatului de mase plastice, Moldoplast din Iași. În aproape doi ani de la aceste achiziții, a crescut foarte mult capacitatea de producție. În paralel, Tiberiu era atent și la deciziile Uniunii Europene, la măsurile care se implementau în cadrul Statelor Membre și la domeniile considerate prioritare. „Unul dintre aceste domenii prioritare, încă din 2010 am constatat eu că ar fi cel legat de producția de ambalaje sustenabile. Încă de atunci se vorbea de energie verde și am considerat eu ca ar fi de viitor. Acesta este motivul pentru care am început să fiu foarte atent la tehnologiile necesare producției de ambalaje biodegradabile, în special din hârtie. Am citit cam tot ce se putea citi despre domeniul acesta de activitate, am vizitat foarte multe fabrici și expoziții de profil unde am avut ocazia să mă consult cu specialiști în domeniu. Îmi place ca atunci când mă apuc să fac ceva, să fiu foarte informat cu privire la ce urmează să fac, să-mi cresc șansele de a implementa cu succes un proiect”, povestește Tiberiu Stoian.

Producția de produse biodegradabile din hârtie cu utilaje performante presupunea niște investiții foarte mari. În 2016, Exonia avea o profitabilitate redusă, iar niște investiții de câteva milioane de euro erau greu de acoperit. Antreprenorul a găsit o soluție de finanțare în sistemul bancar, dar nu era suficient și a început să caute alte surse de cofinanțare. „Știam deja ce înseamnă să produci cu echipamente puțin performante, așa că am targetat producători de echipamente de top. Cu resursele pe care le aveam, plus credit bancar aș fi avut posibilitatea să cumpăr echipamente fabricate în China sau de o calitate mai proasta ori mai ieftine. Dar în 2018 s-a lansat un apel pe POR 2014-2020, pentru IMM-uri, pe 2.2, un apel care avea și o componentă pe zone de tipografie, adică fix ce faceam eu. S-a încadrat la fix, eram eligibil pentru achiziția unei linii tehnologice de tipar flexografic, performante și complexe”.

Pandemia și fondurile, rampă de lansare

A scris proiectul împreună cu un consultant, a fost aprobat și semnat în 2019, iar în 2020, exact în momentul în care utilajele au plecat din fabrica producătorului, s-a decretat starea de urgență și s-au blocat granițele. „Pe cât am fost de entuziasmați că ne vin utilajele, pe atât ne-am panicat că nu puteau intra în țară. Am apelat inclusiv la ajutorul autorităților să încerce să ne ofere o soluție. Oamenii au fost destul de înțelegători și s-a găsit o variantă să putem aduce în țară atât utilajele, cât și specialiștii străini de care aveam nevoie pentru a le pune în funcțiune. Ca o electrocardiogramă, așa a fost. Ne-am entuziasmat când le-am pus în funcțiune și iar am căzut moral pentru că o altă decizie a Guvernului a blocat activitatea centrelor comerciale și noi ne-am trezit că nu mai aveam pentru cine produce sacoșe personalizate. Părea o problemă de nedepășit pentru că nu aveam nici măcar o estimare cu privire la intervalul cât ar dura până se va rezolva situația. Între timp, angajasem și vreo 15 persoane ca să deservească linia nouă. A fost o perioadă dificilă”, își amintește Tiberiu. Dar pulsul antreprenoriatului avea să urce iar. Mobilitatea redusă impusă de autorități a dus la o creștere semnificativă a comenzilor cu livrări la domiciliu, mai ales pentru produsele alimentare. Iar produsele alimentare necesitau, evident, și niște sacoșe în care să fie livrate. Personalizate. Pandemia și implementarea proiectului prin POR 2014-2020 au fost pentru Exonia a doua rampă de lansare, în condițiile în care cererea pentru sacoșe personalizate a crescut peste noapte. În foarte scurt timp s-a atins capacitatea maximă de producție a fabricii. Deși inițial au preconizat o situație catastrofală pentru 2020, Exonia a încheiat anul cu o creștere a cifrei de afaceri de 40%, urmând ca 2021 să-l încheie pe plus cu 130%. „Noi, în tot acest timp, am acumulat foarte multă experiență în utilizarea acestei linii tehnologice performante și a contat enorm că am ales una mai scumpă și de bună calitate. În perioada aceasta, am început să dezvoltăm și niște inovații care ne-au ajutat să lucrăm cu această linie tehnologică la o viteză mai mare decât viteza prevăzută în cartea lor tehnică, am crescut productivitatea foarte mult”. Tot prin intermediul proiectului cu finanțare nerambursabilă Regio, au achiziționat și un server, au implementat o aplicație ERP în cadrul companiei, care îi ajută enorm și pe care o îmbunătățesc continuu cu alte module.

Într-o continuă creștere de la implementarea proiectului

Și 2022 s-a încheiat pe plus, cu o creștere a cifrei de afaceri de 30%, tot ca urmare a creșterii productivității datorită liniei achiziționate prin fonduri europene. Ca planuri de viitor, Tiberiu Stoian dorește să multiplice această rețetă de afacere, să crească și capacitatea de producție și de procesare, să extindă spațiile pentru producție. „Acum analizăm un mix de soluții de finanțare care se va baza pe credite bancare, așteptăm să vedem linii de finanțare cu componentă de grant care s-ar putea adresa producătorilor. De asemenea, intenționăm să accesăm inclusiv piața de capital, spre sfârșitul anului sunt premise foarte bune pentru a fi prima companie producătoare de sacoșe biodegradabile din hârtie cotată la Bursa de Valori București”.

Tiberiu Stoian deține în continuare firma înființată în cămin, acum 24 de ani. A ales să se concentreze pe producția de sacoșe biodegradabile pentru că este o zonă care îi place, îl pasionează, este un domeniu profitabil și, spune el, așa reușește să se apropie de misiunea pe care și-a propus-o încă dinainte de a implementa proiectul prin POR, aceea de a face o schimbare în ceea ce privește mentalitatea oamenilor cu privire la mediul înconjurător și ideea de a fi mai responsabili. „Peste 50% din hârtia pe care noi o folosim la producția sacoșelor este 100% reciclată. Am devenit mai responsabil pe măsură ce am devenit tată a 3 copii, și mă gândesc la viitorul lor și la modul cum va arăta mediul peste ceva timp. Prin intermediul produselor pe care le fabricăm acum, chiar ne aducem contribuția la protecția mediului și lucrăm permanent la a educa publicul cu privire la un consum sustenabil”.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

IMG_3847_3
17feb.2023
NOUTĂȚI SLIDER

Primul Road Map de creștere a capacității administrative din România, implementat de ADR Nord-Est

17 februarie 2023

ADR Nord-Est manifestă o preocupare continuă pentru creșterea și dezvoltarea capacității instituționale necesare în susținerea implementării Programului Regional Nord-Est 2021-2027, iar căutarea instrumentelor prin care acest proces poate fi sprijinit  a fost una constantă. 

În acest context, OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cu sprijinul Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene (DG REGIO), a implementat împreună cu și pentru ADR Nord-Est proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Autorității de Management PR 2021-2027 Nord-Est”. Proiectul s-a derulat în perioada decembrie 2021 – februarie 2023 și a condus la validarea și asumarea primului Road Map de creștere a capacității administrative din România.

Ce este Road Map-ul mai exact?

Este un document strategic ce vizează îmbunătățirea performanțelor unei organizații, prin creșterea capacității administrative a acesteia și care are la bază realizarea unei analize diagnostic pe 5 piloni importanți, urmată de dezvoltarea unui Plan de acțiuni specific,  personalizat pentru organizația respectivă, în funcție de nevoile identificate la nivelul acesteia.

  • Pilonul 1: Oameni/Resursa Umană
  • Pilonul 2: Organizație
  • Pilonul 3: Planificare strategică, coordonare și implementare
  • Pilonul 4: Sprijin beneficiari și actori din sistem
  • Pilonul 5: Condiții cadru favorizante

Principalele etape ale procesului de realizare și implementare ROAD MAP au fost:

  • Analiza situației existente
  • Identificarea potențialelor soluții pentru provocările evidențiate în cadrul ADR Nord-Est
  • Dezvoltarea unei strategii cu acțiuni specifice de intervenție – dezvoltarea Road Map
  • Implementarea acțiunilor stabilite pentru creșterea capacității administrative
  • Monitorizare și îmbunătățire proces

Structura Road Map regional


Ultima etapă a acestui proiect a constat în derularea unui modul de instruire destinat celorlalte 7 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România. Evenimentul a avut loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România din București, în perioada 14-15 februarie 2023, cu scopul de a împărtăși metodologia, modelele de bună practică și lecțiile învățate,  astfel încât fiecare Agenție să-și poată elabora propriul Road Map.

Avem convingerea că acest proiect ne va sprijini să  construim un sistem de management de Program adaptat nevoilor, mai eficient  și mai puțin birocratic, iar cei care vor beneficia de aceste rezultate sunt atât partenerii noștri din Regiune, cărora le suntem recunoscători pentru implicare, cât și profesioniștii din sistemul dezvoltării regionale din România.

IMG_1603
03feb.2023
COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI Regio Nord-Est 2021-2027 SLIDER

Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027

3 februarie 2023

Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027 s-a desfășurat ieri, 2 februarie 2023,  la Piatra Neamț.

Delegația Comisiei Europene, condusă de Aida Liha Matejicek, Șefa Unității pentru România și Croația din cadrul DG Regio, a felicitat ADR Nord-Est pentru drumul parcurs până acum și și-a exprimat sprijinul pentru toate etapele următoare ale operaționalizării Programului, astfel încât obiectivul acestuia să fie atins: “ADR Nord-Est, sub coordonarea Dlui Director Vasile Asandei a fost ca un far al procesului de descentralizare în România, un activ militant pentru simplificare, dar și un avocat neobosit al nevoilor Regiunii Nord-Est. Apreciem în mod deosebit ambiția de a include în program concepte noi, precum costurile simplificate și instrumentele financiare, dar în special rolul de pionier în dezvoltarea capacității administrative, asumat prin elaborarea primei foi de parcurs (roadmap) pentru întărirea și dezvoltarea acestei capacități în rândul beneficiarilor, potențialilor beneficiari și Autorității de Management. Invit toți membrii comitetului să profite de oportunitățile oferite de acest cadru de dezbatere, să fie activi și nu conformiști, pentru a ne asigura că vocea Regiunii Nord-Est este auzită” a declarat Aida Liha Matejicek.

Întâlnirea a fost moderată de Vasile Asandei, Președinte al Comitetului de Monitorizare, iar agenda a fost susținută din punct de vedere tehnic de Doamna Monica Harja-Zlăvog, Șef al Autorității de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027.

Cei 39 de membri ai comitetului, dar și observatorii, au fost informați cu privire la propunerile de criterii de eligibilitate și selecție formulate de Autoritatea de Management și au avut ocazia să le dezbată și să exprime obiecții, sugestii și propuneri de îmbunătățire pentru:

  • Prioritarea 1 – Investiții pentru facilitarea creșterii si dezvoltării tehnologice a întreprinderilor- Apelul dedicat microîntreprinderilor
  • Prioritatea 4 – Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile – Apel municipii reședință de județ
  • Prioritatea 5 – Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale si locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere – (Drumuri județene)
  • Prioritatea 7- Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local si a patrimoniului cultural, turismului si securității în zonele urbane – Apel municipii reședință de județ

Toate propunerile vor fi analizate la nivelul Autorității de Management, iar seturile de criterii revizuite vor fi aduse în atenția membrilor CM spre aprobare.

“Regiunea Nord-Est este o echipă, în care ADR Nord-Est este unul dintre membri. Doar împreună putem să ne asigurăm că nevoile identificate vor fi transpuse în proiecte de calitate, prioritizate la nivelul fiecărei comunități sau organizații, iar Autoritatea de Management, ca finanțator, are datoria să propună criterii relevante, care să conducă la sprijinirea celor mai oportune și de impact investiții. Ne dorim ca  în anul 2030 Regiunea Nord-Est a României să devină un spațiu competitiv, durabil, rezilient și incluziv în care îți vei dori să trăiești, să înveți, să muncești și să investești.” a declarat Vasile Asandei, Președintele Comitetului de Monitorizare a PR Nord-Est 2021-2027.

Prezentările susținute în cadrul primei reuniuni a CM PR Nord-Est pot fi consultate aici.
Deciziile adoptate în ședința CM PR Nord-Est din 2 februarie 2023 pot fi consultate aici.

***

Comitetul de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est (CM PR Nord-Est) este structura de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic în procesul de implementare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027.

Selecția instituțiilor membre în CM PR Nord-Est s-a realizat în conformitate cu principiul european al parteneriatului, asigurându-se în același timp o reprezentare echilibrată a autorităților relevante de la nivel central și local precum și a reprezentanților mediului academic, de afaceri și ai societății civile.

CM PR Nord-Est aprobă metodologia și criteriile folosite pentru selectarea operațiunilor, Raportul final de performanță a Programului,  Planul de evaluare a acestuia, precum și orice propunere înaintată de Autoritatea de Management referitoare la modificarea programului, inclusiv la transferuri.

Structura și componența CM PR Nord-Est pot fi consultate aici.

4_1
30ian.2023
Fără categorie NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Blestemul aurului și îmblânzirea Lupului Alb

30 ianuarie 2023

Reporter REGIO: episodul 11

Blestemul aurului și îmblânzirea Lupului Alb

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

Pe Mircea Căldăraru l-am găsit lucrând în salopetă, alături de câțiva muncitori. Construiau împreună o extensie a atelierului, măreau spațiul de la parter, iar primul lucru pe care ni l-a spus, cu mândrie, a fost că mărește atelierul datorită echipamentelor luate cu fonduri europene.

Mircea Căldăraru este bijutier de peste 30 de ani, iar echipamentele luate prin REGIO l-au ajutat să retehnologizeze fluxul producției de bijuterii, dar și să diversifice modelele oferite clienților. Acum lucrează cu echipamente cu softuri de ultimă generație care îl ajută să câștige foarte mult timp. Ne prezintă fiecare echipament în parte, ce face și cum fiecare are rolul său bine gândit în producție. Ca orice persoană pasionată de meseria sa, Mircea s-a documentat mult și a mers la numeroase expoziții în străinătate. La una dintre ele, în Italia, acum vreo 6 ani, a văzut un grup de coreeni care se uitau fascinați la o imprimantă 3D în timp ce printa un cap uman din rășină. Apoi a văzut aceeași imprimantă și în Istanbul. Costa în jur de 40 de mii de euro și a realizat că își dorea foarte mult și el una. Își imagina cât de mult ar fi redus timpul de lucru o asemenea imprimantă. Așa a încolțit ideea unui proiect cu finanțare europeană.

De la un proiect de 40 mii la unul de 180 mii euro

A ajuns acasă și a căutat un consultant în fonduri europene. Auzise că multă lume lua fonduri și a zis să încerce și el. „M-am dus la un consultant și i-am spus că vreau și eu niște fonduri pentru o imprimantă 3D. A început să râdă. Mi-a răspuns că pentru 40 de mii de euro nu mută nimeni un munte de hârtii. L-am întrebat pentru cât mută. Minimum o sută de mii, a fost răspunsul. Am zis că eu n-am ce să fac cu atâția bani. Nu-mi trebuie atâția”, își aduce aminte Mircea, râzând. I s-a spus că este eligibil, îndeplinește condițiile și poate să își caute și alte echipamente la care visa, dar nu a îndrăznit să spere. S-a dus la expoziții, a mers și în fabrici să vadă cum funcționează utilajele de care era interesat. „Pentru laser m-am dus în Germania la o fabrică, pentru cuptor, pentru fiecare echipament m-am dus la producător să văd cum se face, cum se produce. Am zis că eu le cumpăr ca să fac treabă cu ele și trebuie să știu cum funcționează fiecare. Am făcut multe drumuri în Germania și în Italia în perioada aia. Expozițiile țineau 3 zile. Două zile stăteam pe capul lor să îmi explice fiecare cum funcționează”, spune Mircea. Și din expoziție în expoziție, din echipament în echipament, a ajuns la un proiect aprobat de aproape 180 mii euro, cu 165 mii euro valoare nerambursabilă.

Meseria de sculer-matrițer

Mircea Căldăraru s-a născut în Panciu și a copilărit în Galați. A făcut școala profesională în Brașov pentru că era bun la matematică, iar mama lui a auzit despre un profil foarte căutat la acea vreme, unde se intra cu medie mare. Profilul era de sculer-matrițer la Școala Profesională Hidromecanica. Nu știa ce înseamnă, dar avea să afle și să facă o pasiune din asta. „Nu există nimic pe fața pământului care să nu se facă după o matriță. Sculerul-matrițer este cel care, în baza unui proiect, face o matriță. Este o meserie deasupra celei de bijutier. Ca matrițer trebuie să știi să lucrezi la absolut orice. Mie mi-a fost ușor să trec de la matrițer la bijutier. Pe atunci, în perioada liceului, lucram foarte mult în cupru, în plexiglas. Făceam inele, inițiale, lanțuri. Le dădeam fetelor. Ajunsesem chiar să câștig un bănuț. Făceam inele din 3,4,5 culori. Din pilă și din fierăstrău. Mai rudimentar așa”, povestește Mircea Căldăraru.

După Revoluție, a încercat să fure meserie de unde se putea. Nu prea era nimeni dornic să împărtășească din tainele bijuteriilor. Dădea bere la schimb pentru informații unor băieți din Galați care aveau un atelier și așa a reușit să mai fure câte ceva.

Povestea Lupului Alb

În ‘92 s-a mutat în Gura Humorului, iar doi ani mai târziu și-a deschis firma al cărei nume îl știa demult: Lupul Alb. Fan al unui scriitor nonconformist apărut după Revoluție, care scria la limita SF-ului, Pavel Coruț, a ales un simbol dacic din scrierile sale, cel al lupului alb. Când a înființat firma, a vrut să facă ceva deosebit, să vină pe piață cu bijuterii cum nu se mai găseau. Așa că a cumpărat reviste de specialitate în limba engleză pe care le-a tradus la un traducător. Apoi a primit două CD-uri cu imagini și informații de la un vânzător din Istanbul care nu mai știa cum să scape de el pentru că punea foarte multe întrebări. Își aduna informații de unde putea și a început, încet, încet, să lucreze singur, să facă turnări de bijuterii la o turnătorie primită de la un domn mai în vârstă din Galați care făcea producție de bijuterie. I-a dat turnătoria, dar nu l-a învățat cum să o folosească propriu-zis. „Aveam câteva grame de aur și am turnat cred de vreo 16 ori. Nu îmi ieșea și de fiecare dată scriam în jurnal: nu mi-a ieșit pentru că… și scriam motivul ca să îmi dau seama. Și acum mai am caietul ăla. Dar, la un moment dat, mi-au ieșit 2 inele. Când le-am văzut, am zis că l-am prins pe Dumnezeu de un picior. Eu am făcut două inele? Am sărit de bucurie. Atunci mi-am dat seama de ce nu au ieșit și celelalte. Așa am învățat, prin încercări și acum nu îmi mai scapă nicio turnare”, spune Mircea.  

Atestat de gemolog

Ca orice bijutier care se respectă, a vrut să aibă și calificarea pentru pietre prețioase. A făcut naveta cu avionul la Timișoara timp de aproape 2 luni la școala de gemologie a lui Dan Giurgiu, unde a și obținut atestatul. „Știam să fac orice, lucram orice, dar despre pietre nu știam nimic. Nu se știa mai nimic pe vremea aia despre pietre. Acum știu ce este diamantul, știu să deosebesc un rubin sintetic de unul natural. Ține de prestigiul tău ca bijutier să știi toate astea. În plus, voiam să știu ce vând. La mine nu va veni nimeni să îmi spună că vând sticlă în loc de diamante. Acum pot să dau un certificat gemologic oricui, dacă vrea să verific o piatră”. Această școală de gemologie i-a adus nu doar atestatul, dar și un grup de prieteni foarte buni pasionați de lucrul cu aurul. Și pentru că la vremea lui nu i-a împărtășit nimeni din secretele acestei meserii, a trebuit să fure, Mircea a împărtășit din cunoștințele sale acestor prieteni. „Eu, de exemplu, am ajutat patru persoane să își deschidă afaceri cu bijuterii. Au venit la mine, au stat cu mine și au învățat efectiv cum se fac bijuteriile. E o piață în care sunt oameni care au informația, dar nu o dau mai departe, le e frică de concurență. A venit cineva de la Bacău să îl învăț, din Sibiu, Cluj, am o fată care îmi scrie și acum din Grecia scrisori de mulțumire. Mulți sunt interesați și de cum am obținut fondurile europene. Le spun tot pentru că pe mine nu m-am învățat nimeni și am pierdut foarte mult timp și energie ca să învăț singur”.

Mircea Căldăraru are acum două magazine de bijuterii, unul în Gura Humorului și unul în Fălticeni și ar mai avea nevoie de vreo 3 persoane pe care să le învețe meserie și să rămână cu el. A dat anunț de angajare pentru ucenic, dar nu a venit nimeni. „Nu numai că îl plătesc, dar îl învăț și o meserie. Nu a interesat pe nimeni. Acum vreau să mă duc la liceu, să stau de vorbă cu directoarea despre posibilitatea de a preda acolo. Să stârnesc interesul elevilor pentru o meserie. Aș putea să îi iau cu mine, să învețe. Aș putea chiar să fac o școala de bijutieri, tot cu finanțare europeană, de ce nu? E foarte ușor să pleci în afară, dar dacă înveți o meserie ai posibilitatea să rămâi în țara ta. Nu toți trebuie să facă facultate. Iar ca mine mai sunt oameni în oraș care ar putea să predea o meserie, să păstrăm tinerii in oraș, să nu mai plece. Daca vine cineva la mine să lucreze, în 6 luni știe meserie. Am scule pentru încă 4 ateliere dintr-astea. Unele persoane colecționează rochii sau pantofi, eu colecționez scule”.

„Trebuie să fii cinstit cu aurul”

Întrebat dacă producția de bijuterii este o afacere profitabilă, Mircea Căldăraru spune că cine lucrează cu aur nu are cum să moară sărac. În același timp, există o lege a compensației, trebuie să fii foarte cinstit atunci când lucrezi cu aurul. Să nu înșeli, să nu furi, să nu îți bați joc de meserie. „Dacă veniți să lucrați la mine o zi, iar la final de zi vă spălați pe mâni, eu nu arunc apa aia. Pentru că din apa aia iese aur. Eu doar din gunoaiele din atelier scot anual o sută, două sute de grame de aur, la ce volum lucrez. Dar trebuie să fii foarte cinstit cu el pentru că aurul este blestemat. Tot ce s-a întâmplat rău pe pământul ăsta a fost din cauza aurului. Cine are aur are putere, deși se spune acum că cine are informație are putere. Dar și informația asta te duce tot spre aur. Bogăția unei țări este despre cât aur are. Aurul este oricum blestemat, iar dacă nu ești cinstit cu el, vrei să înșeli pe cineva sau să furi, nu ajungi bine. Asta e o lege a bijutierilor. Cine lucrează cu aurul nu are voie să fure sau să înșele”.

Vrea o hală ca afară

Mircea spune că visul lui este să construiască o hală așa cum a văzut în străinătate, o hală compartimentată, cu temperatură și condiții pentru fiecare echipament în parte. „Sunt utilaje care nu au voie să stea în praf sau au nevoie de o anumită temperatură ca să funcționeze. Imprimanta 3D nu merge, de exemplu, sub 22 de grade. Toate trebuie să stea în mediu controlat. Trebuie o instalație de purificare a aerului să nu fie praf. Vreau să fac o hală pentru producția de bijuterii, cu fonduri europene, cum nu are România. Și nu o spun din grandomanie. Vreau să concurez cu Tiffany, cu Cartier, cu marile branduri. Pentru că ce fac ei, pot să fac și eu, iar echipamentele luate prin fonduri m-au adus mai aproape de visul meu”.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

ACP (5 of 224)
28dec.2022
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Zâmbete perfecte cu ajutorul REGIO

28 decembrie 2022

Reporter REGIO: episodul 10

Zâmbete perfecte cu ajutorul REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

Sunt împreună din clasa a V-a, au copilărit în Vaslui și au terminat Facultatea de Medicină Dentară în Iași, în anii 2000. Soții Acatrinei au crescut împreună 5 copii: fetița lor și 4 cabinete stomatologice în care au investit timp și pasiune de-a lungul anilor. Ultimul „copil” este crescut și dezvoltat cu sprijinul fondurilor europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020: Clinica Dr. Acatrinei. Proiectul implementat în Iași, în inima Copoului, a însemnat „Reparații capitale, consolidare, modernizare clădire și schimbare destinație din spațiu comercial în clinică medicală”, un proiect cu o asistență financiară nerambursabilă în valoare de 3,6 milioane lei.

De la Iași la Moldovița și înapoi

După ce au terminat rezidențiatul în Iași, Dragoș și Laura Acatrinei au luat decizia de a se muta la țară, la părinți, în comuna Moldovița din județul Suceava, pentru a începe ceva al lor, pe cont propriu. Au deschis un cabinet stomatologic la dispensarul din sat și au lucrat cu drag acolo, împreună, timp de 3 ani. Dragoș a simțit însă nevoia unui oraș mai mare pentru a face stomatologie, iar cel mai apropiat era Câmpulung Moldovenesc, la 30 km distanță. Într-un spațiu care nu era neapărat destinat unui cabinet stomatologic, era mai degrabă un hol, au amenajat un loc potrivit pentru activitatea de stomatologie, în policlinica din oraș, și au profesat acolo până în 2012. O perioadă, Laura a mai mers la cabinetul din Moldovița, iar Dragoș la cel din Câmpulung, dar când s-a întors din concediu de maternitate, încet încet a renunțat și ea la cabinetul de la țară și a ales orașul. Când a început fata lor clasa zero, au luat decizia de a se muta înapoi în Iași, considerând că un oraș mare are mai multe oportunități pentru copii. Cu ajutorul părinților și din economiile proprii și-au făcut o casă, iar la demisol au amenajat, din nou, un alt cabinet stomatologic. Al treilea. „Ne gândeam că e ultimul cabinet, nu mai voiam să facem altul. Fiind într-un oraș mare, n-am renunțat la cel din Câmpulung. 3 zile pe săptămână mergeam acolo, până am predat totul altui doctor. Iar la demisolul casei am funcționat până anul acesta, în martie 2022, când am deschis clinica”, povestește Laura.  

Pandemia și beneficiile ei

Laura Acatrinei consideră că mereu a întâlnit oamenii care trebuie, la momentul potrivit, în tot parcursul lor profesional de până acum. Așa a aflat și despre oportunitatea fondurilor europene. Prin oameni. Faptul că soțul ei, fiind și chirurg, face o operație dentară complicată, i-a adus pacienți, prin recomandări, din toată zona Moldovei. Astfel se face că a avut la un moment dat și un pacient care era consultant pe fonduri europene. El le-a deschis apetitul pentru fonduri, povestindu-le despre proiecte și apeluri care erau deschise la acel moment. „Recunosc, aveam colegi care au accesat fonduri și tot timpul îi spuneam soțului să depunem și noi un proiect. Chiar dacă majoritatea ne spuneau că «e foarte greu, sunt multe controale, nu-ți trebuie așa ceva, mai bine nu». Îți trebuie o mică nebunie să te bagi în așa ceva, iar noi avem acea doză de nebunie, sincer. Toată lumea a spus că e mai simplu să iei echipamente pe fonduri, dar dacă faci și construcție se complică lucrurile. Cu toate acestea, nu ne-am descurajat. Aveam o clădire cumpărată deja, era vechiul sediu TeleM din Copou, pe care am achiziționat-o la un moment dat, cu gândul că o vom valorifica cândva. Și am depus proiectul”. Era o clădire veche ce a trebuit demolată, iar în vara lui 2019 au început lucrările. Toate mergeau bine doar că, în martie 2020, a venit pandemia. „Inițial ne-am panicat, ca toată lumea, ne-au închis cabinetele, mersul la dentist era ultima prioritate atunci. Dar pot să spun că a fost spre binele nostru pentru că soțul a stat în toată perioada aia permanent cu constructorii și a văzut fiecare șurub pus. El este și foarte perfecționist, iar pentru constructori nu cred că a fost o plăcere. Până la urmă, chiar am zis că pandemia asta, a fost ea cum a fost, dar nouă ne-a prins bine. În alte condiții, soțul nu ar fi putut supraveghea lucrările, iar lângă constructori chiar trebuie să stai dacă vrei să iasă așa cum trebuie. Și cred că a fost foarte bine din punctul ăsta de vedere. Noi n-am stat degeaba, am avut ocupație continuu”, povestește Laura.

Clinică dentară cu echipamente de ultimă generație

Cu un proiect în valoare totală de 5,4 milioane lei și cu o asistență financiară nerambursabilă de 3,6 milioane lei, soții Acatrinei au construit o clinică nouă, cu dotări de ultimă generație, de la scaune cu destinație stomatologică până la bloc operator. Și-au dorit foarte mult să ofere și servicii pentru copiii cu dizabilități, dar încă nu au găsit acel coleg, medic anestezist, dispus să lucreze cu acești copii. „Acum suntem în discuții cu cineva și așteptăm să vedem dacă va fi de acord. O să facem, este un vis al nostru să ajutăm copiii cu dizabilități, dar așteptăm să dăm peste omul potrivit”, spune Laura Acatrinei.

Omul potrivit la locul potrivit

Valentina s-a angajat la cabinetul soților Acatrinei în 2016, ca office manager. Tot ea este cea care s-a ocupat de toată partea administrativă a depunerii și apoi a implementării proiectului. A lucrat îndeaproape cu firma de consultanță și a obținut toate actele necesare de la instituțiile statului. Își amintește, zâmbind, că… „totul a fost pe ultima sută de metri. Acum, dând timpul înapoi, e amuzant, dar la momentul respectiv luau foc telefoanele. De fiecare dată, am depus orice hârtie în ultima zi în care se putea depune. Așa e când lucrezi cu instituțiile statului. Depui o cerere și, din păcate, uneori trebuie să aștepți mai mult de 30 de zile. A fost mereu cu emoții. Durează foarte mult să scoți toate avizele. Îmi aduc aminte că și autorizația de construire a ieșit greu. Am luat-o, am scanat-o si i-am dat send către ADR. Așa au fost cam toate. Treci prin multe, dar când ajungi în punctul în care realizezi că totul s-a finalizat cu bine, nici nu mai contează cât de greu a fost. Mereu am spus că proiectul pe fonduri a fost primul copil, apoi a urmat al doilea, copilul meu”, spune Valentina, cu emoție. Iar ca o completare la tot ceea ce a povestit Valentina, Laura spune că „de aceea e important să întâlnești oamenii care trebuie în viață. Am avut mare noroc și cu Valentina, dacă nu era ea care să se ocupe de tot ce a însemnat hârtii, nu știu cum le-am fi făcut”.

Pacienții, invitați la inaugurarea clinicii

Inaugurarea clinicii a avut loc în martie, anul acesta, iar ca semn de recunoștință, soții Acatrinei au invitat la deschidere pe toți cei care au contribuit, într-un fel sau altul, la succesul proiectului: constructori, arhitect, proiectant, firma de consultanță, cei care au ajutat cu achiziția echipamentelor și, bineînțeles, pacienți. „Pentru că noi legăm prietenii, nu parteneriate. Avem pacienți care vin în vizită de Sărbători, sunt de-ai casei. Am păstrat relații apropiate cu mulți dintre ei. Îmi place să mă leg de oameni. Și când angajăm, alegem oamenii după chimia dintre noi și după dorința de a lucra ca într-o familie. Simt că numai așa putem să înaintăm. Ne place să construim și să creștem împreună”, spune Laura.

Ca planuri de viitor, soții Acatrinei vor doar să se bucure de ce au construit până acum. Speră ca fiica lor să le urmeze pașii într-ale stomatologiei și, cine știe, poate următorul proiect pe fonduri europene îl va depune chiar ea. În viitorul apropiat, și-ar dori să găsească doi-trei colegi cu care să lucreze în clinică, dar nu se grăbesc pentru că sunt convinși că atunci când va fi momentul potrivit, acest lucru se va întâmpla. „La orice e bine să ai noroc în viața asta, dar cel mai mult la oameni, spunea Ileana Vulpescu. Este o confirmare a ceea ce gândesc eu și vreau ca cine va lucra alături de noi, să merite. Nu ne grăbim să angajăm. Sora Valentinei, de exemplu, a lucrat ca asistentă la noi un an, i-a plăcut, a dat la stomatologie, acum este în anul VI și abia o așteptăm să vină să lucreze cu noi”, spune Laura Acatrinei. Tot ea afirmă cu tărie că nimic din tot ceea ce au reușit să construiască în inima Copoului nu ar fi fost posibil fără ajutorul fondurilor europene.  

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

cm-por-2
08dec.2022
NOUTĂȚI Regio Nord-Est 2021-2027 SLIDER

Rezultate finale evaluare candidaturi depuse în cadrul Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027

8 decembrie 2022

Vă informăm că odată cu încheierea perioadei pentru depunerea și soluționarea contestațiilor s-a finalizat procesul de evaluare și selecție a reprezentanților societății civile, mediului economic și social, academic și universitar în cadrul Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027.

Rezultatele finale ale procesului de selecție pot fi accesate aici.

Structura și componența CM PR Nord-Est pot fi consultate aici.

8
28nov.2022
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Lecție de sănătate antreprenorială de la Vaslui

28 noiembrie 2022

Reporter REGIO: episodul 9

Lecție de sănătate antreprenorială de la Vaslui

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

 

Stătea pe o bancă în Copou, în Iași, la câteva luni după ce născuse cel de-al doilea copil și încerca să contureze primul proiect cu finanțare europeană cu gândul la un viitor mai bun pentru copiii săi. Era 2008. Foarte multe nu se știau la vremea aceea despre fonduri, dar ea, Loredana Radu, abia aștepta să se deschidă liniile de finanțare. De atunci, a avut trei proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional, unul în perioada 2007-2013 și două în exercițiul financiar 2014-2020, în valoare nerambursabilă de 6,7 milioane lei. La 12 ani distanță de prima finanțare, Loredana Radu spune că fiecare proiect aprobat a însemnat o evoluție semnificativă, o dublare a cifrei de afaceri, o mărire a spațiului, acces la cele mai moderne echipamente, o creștere a numărului de angajați, a fost ca un bulgăre în continuă rostogolire.

Dana-Loredana Radu

De la psihologie la centru de imagistică și laborator de analize medicale

Dana-Loredana Radu este psiholog și audiolog, iar în 2001 și-a deschis un cabinet de psihologie și protezare auditivă în Vaslui: Audiosan. Pentru că a simțit că este un gol pe piața din Vaslui în domeniul serviciilor medicale, în 2006 a înființat Recumed, iar Audiosan și-a schimbat destinația și a devenit un centru de imagistică și laborator de analize medicale. Aceste două firme veneau ca o provocare, ca o testare a capacităților de antreprenor și, în același timp, ofereau vasluienilor servicii medicale complementare, de calitate. Ambele creșteau progresiv și organic, iar la un moment dat au simțit nevoia unor finanțări suplimentare pentru a aduce plus valoare serviciilor oferite. Prietenii care locuiau în străinătate au sfătuit-o să urmărească finanțările europene pentru că sunt un mare beneficiu și o modalitate excelentă de a-și crește afacerea. Și așa a fost. S-a informat, a căutat soluții și a găsit prin Programul Operațional Regional finanțarea de care avea nevoie. „Mi s-a părut în 2010, și mi se pare și acum, cea mai bună soluție pentru investiții mai ambițioase. Știam că drumul este greu, că trebuie să fii extraordinar de riguros, a trebuit să gândim totul foarte bine, cu foarte multă onestitate”, povestește Loredana. Cu ajutorul unui consultant, cu care lucrează și în prezent, în 2010 a obținut prima finanțare pentru Audiosan. A achiziționat un CT performant în valoare de 200 mii euro și echipamente pentru laboratorul de analize. Acest proiect i-a adus o dublare a cifrei de afaceri și încrederea că face bine ceea ce face. Având în vedere că firmele erau într-o continuă creștere, s-a alăturat și soțul în 2012. El este economist și, spune ea, este partea care o completează perfect în business-ul lor.

RMN cu singurul soft cardiac din Moldova, prin POR 2014-2020

În 2019 a depus două proiecte pentru finanțare prin POR 2014-2020, pentru ambele firme de această dată și a obținut 2,4 milioane lei pentru Audiosan și 3,5 milioane lei pentru Recumed. Laboratorul a fost dotat cu 45 de echipamente moderne, a fost înlocuit CT-ul și au achiziționat un RMN performant, care deține singurul soft cardiac din Moldova și un soft de ultima generație pentru investigațiile mamare. „A fost un RMN foarte bine ales și care și-a dovedit eficiența, ne ajută foarte mult să facem diagnostic diferențial. A fost o adevărată provocare să implementăm două proiecte în același timp. Și aș mai face asta oricând. Era o adresabilitate mare de pacienți și o presiune de la medici foarte buni care își doreau să opereze pe mai multe echipamente și să crească calitatea diagnosticului”, spune Loredana Radu. Pentru că echipamentele noi de imagistică erau foarte mari, tot ca un pas următor în evoluția lor a venit și relocarea într-un spațiu mai încăpător.

Soții Radu au crescut aceste două firme ca pe copiii lor, cu corectitudine și cu valori bine definite, cu speranța că poate, cândva, băieții lor vor duce cu mândrie și cu responsabilitate mai departe toată munca lor. Băieții au fost și motivația principală pentru care și-au dorit dezvoltarea și creșterea grupului de firme, chiar dacă, uneori, spune Loredana, au simțit că îi sacrifică. Și-au dorit ca tot zbuciumul prin care au trecut ca antreprenori să nu se resimtă în familie. Dar ei au înțeles tot sacrificiul și sunt foarte atașați de această afacere. Cel mare, care are vârsta Audiosan-ului, adică 21 de ani, deprinde tainele business-ului într-o universitate reputată, cu gândul și speranța că va continua afacerea de familie și va menține nivelul atins de părinții săi.    

De la un angajat, la 250

Pe lângă finanțările din POR, Audiosan și Recumed au primit sprijin și prin alte programe. Au accesat tot ce au considerat că li se potrivește și îi ajută în evoluție. Dar clar, finanțările din POR au fost cele mai consistente și cele care au reușit să dezvolte afacerile cel mai mult. „De fiecare dată când am luat fonduri, a fost o evoluție din toate punctele de vedere. Am făcut pași imenși, am trecut de la 200 mp la 500 mp, la primul proiect, apoi la al doilea, de la 500 de mp la 2500 mp de spații cu destinație medicală. De la un singur angajat, la 250 de oameni care au aceleași valori și cred în calitatea lucrului bine făcut. E foarte important ca finanțările astea să răspundă unor nevoi reale. Le-am spus tuturor prietenilor mei care vor să acceseze fonduri că dacă se gândesc la orice altceva în afară de corectitudine, să renunțe. Trebuie să fii foarte onest și trebuie să ai habar de domeniul respectiv, să nu iei fonduri doar pentru că se dau. Cum mai râd cu fiul meu care vrea să facem o fabrică de microcipuri. Da, e fantastică ideea, dar ce știm noi despre microcipuri? Îi spun să lucreze 2 ani într-o fabrică în Taiwan, să facă experiență și pe urmă avem alt curaj să facem fabrică de microcipuri”, povestește Loredana.

Planuri de viitor

Soții Radu vor să lase generației viitoare o afacere completă, cu servicii integrate care să răspundă mai multor nevoi ale vasluienilor. Până la sfârșitul anului viitor vor să deschidă și partea de bloc operator și zona de intervenții cu spitalizare. De asemenea, pe lângă clinica pe care au deschis-o în Bârlad, vor să extindă business-ul în încă două locații din țară. „Nu vă ascund faptul că avem un proiect superb de unitate medicală, de 15 milioane euro și, deși am încercat să aplicăm pe ajutoare de stat, condițiile au fost drastice și am zis să amânăm puțin implementarea lui. Avem speranța că o să reușim prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Avem tot, proiectare, schițe, așteptăm doar deschiderea apelurilor, este un proiect care ar fi de mare impact”, povestește Loredana.

„A fost ca atunci când treci un râu, dar te mai ține cineva de mână”

Loredana Radu și soțul său au văzut în fondurile europene o oportunitate de a crește și de a furniza în final un serviciu de calitate, la un preț corect, într-o piață în care consumatorul chiar are nevoie. „Să ne asumăm finanțarea integrală ar fi fost pentru noi un mare efort. Vă spun cu cea mai mare sinceritate că accesarea fondurilor a fost cel mai mare pas din istoria noastră ca firmă de servicii medicale. Partea de finanțare ne-a dat un anumit confort și ne-a permis, în același timp, să ne ținem prețurile accesibile, adică să ne adaptam la o piață economică reală pentru că veniturile oamenilor din Vaslui nu sunt comparabile cu cele din marile orașe, este un alt profil al pacientului”, spune Loredana. Tot ea povestește că nu a perceput niciodată banii obținuți ca fiind gratuiți, ci ca un ajutor. „Nu m-am simțit singură. Am simțit că am avut un partener. Ca și cum am împărțit povara cu cineva. De fapt, asta s-a întâmplat. În loc să ne asumăm o rată imensă, ne-am asumat jumătate de rată. Și atunci clar motivația noastră a crescut, n-a contat munca sau ce numesc alții birocrație. De fiecare dată fondurile ne-au „obligat” să facem pași mari și mai mulți decât de obicei. E adevărat că, în perioada de pregătire ești ca un alergător, dar tragi aer în piept și pe urmă alergi. Simți că într-adevăr mai ai un umăr lângă tine și asta a contat foarte mult. A fost ca atunci când treci un râu, dar te mai ține cineva de mână, așa ne-am simțit”, concluzionează Loredana Radu.   

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

IMG_1436
11nov.2022
COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI Regio Nord-Est 2021-2027 SLIDER

Primul eveniment de lansare a unui Program Regional din România: Destinație: Europa 2027! Programul Regional Nord-Est pornește la drum

11 noiembrie 2022

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, cu sprijinul Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – ROREG, a organizat astăzi, 11 noiembrie 2022, la sediul Rubik Hub din Piatra Neamț, primul eveniment de lansare a unui Program Regional din România, cu titlul Destinație: Europa 2027! Programul Regional Nord-Est pornește la drum. Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 150 de participanți interesați de oportunitățile de investiții din noul Program. Momentul zero al acestei întâlniri a fost semnarea Declarației comune dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Agenția pentru Dezvoltare Nord-Est, prin reprezentanții săi, Ovidiu Cîmpean, Secretar de stat MIPE și Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est. Cele două instituții și-au luat angajamentul de a pune în practică viziunea de modernizare a regiunii Nord-Est, în sistem descentralizat, prin investiții în inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice care să sprijine competitivitatea regiunii.

IMG_1290
IMG_1324
IMG_1331
IMG_1334
IMG_1337
IMG_1340
IMG_1341
IMG_1345
IMG_1348
IMG_1354
IMG_1361
IMG_1368
IMG_1373
IMG_1375
IMG_1376
IMG_1379
IMG_1385
IMG_1390
IMG_1392
IMG_1395
IMG_1396
IMG_1400
IMG_1403
IMG_1405

1 2 3
„Suntem într-un moment în care putem face diferența. Ne bazăm pe resurse financiare consistente puse la dispoziție de Programul Regional Nord-Est, avem 1,75 miliarde euro pe care vrem să-i valorificăm cu succes în perioada următoare. ADR Nord-Est este Autoritate de Management pentru acest program care se concentrează atât pe investiții, cât și pe creșterea acelei capacități administrative a regiunii care va face ca banii să se transforme în proiecte cu impact. Ne propunem să aducem schimbări majore în sistemul de management, în modul de implementare a acestor proiecte, astfel încât acest proces să fie mai scurt, mai eficient și cu mai puțin efort administrativ. Ne dorim să ajungem în punctul în care regiunea noastră va fi o regiune prosperă, iar la finalul acestui program să avem un grad de absorbție ridicat, dar, mai ales, să avem proiecte cu impact care schimbă viața cetățenilor din regiunea noastră. Cuvântul de ordine al perioadei viitoare este „Împreuna!”. Împreună suntem puternici, vom munci intens, vom fi agili, curajoși și rezilienți și vom contribui la consolidarea casei noastre comune, Europa!”, a declarat Directorul General al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei.

Reprezentantul Comisiei Europene, Krzysztof Kasprzyk, Șef adjunct al Unității pentru România și Croația, Direcția Generală Politică Regională și Urbană a declarat: „Este un moment istoric, un moment în care România nu mai este un Stat Membru nou al Uniunii, ci este un partener egal și de încredere. În procesul de negociere a programului, am fost bucuros să descopăr că Agențiile pentru Dezvoltare Regională au demonstrat că sunt pregătite pentru această provocare. Vreau să îl felicit pe domnul Asandei și echipa sa pentru toate discuțiile profunde avute despre prioritățile acestei regiuni, dar acum a venit momentul să nu mai vorbim despre hârtii, ci să vorbim despre proiectele ce vor fi implementate. Cuvântul meu preferat în limba română este „Împreună”, era scris pe coperta Acordului de Parteneriat semnat la Alba Iulia, un cuvânt care este foarte serios și în același timp, foarte familiar, cu o mare importanță. Suntem împreună pentru transformarea regiunii, a României și a Europei”.

Ministrul Ioan Marcel BOLOŞ, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a avut o intervenție on-line în direct din Bruxelles: „Pentru România, descentralizarea financiară, descentralizarea dezvoltării regionale și implementarea Programului Regional la nivelul fiecărei regiuni sunt aspecte de o importanță deosebită. Este pentru noi toți, un moment istoric, un moment în care soarta fiecărei regiuni este luată în propriile mâni de către fiecare Agenție. De acum, împreună cu Comitetul de Monitorizare și cu Autoritatea de Management, deciziile se vor lua în timp real și situațiile apărute în implementarea programelor se vor rezolva în timp real, în favoarea beneficiarilor. Prin declarația pe care o semnăm astăzi, prin angajamentul pe care ni-l luăm împreună, MIPE și ADR Nord-Est, credem că indiferent de tipul de investiție pe care o vom finanța prin Programul Regional Nord-Est, vom implementa proiecte care vor face din regiunea dumneavoastră o regiune mai puternică, o regiune care contribuie decisiv la ceea ce înseamnă dezvoltarea României”.

George Agafiței, consilier de stat, a transmis mesajul Primului Ministrul al României: „Guvernul României a fost și este un susținător al consolidării rolului autorităților regionale în procesul de luare a deciziilor la nivel național și european. Relația dintre Guvernul României și dumneavoastră este consolidată de obiectivul nostru comun de a valorifica potențialul regional prin impulsionarea și diversificarea activităților economice, în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață.  Adresez mulțumiri domnului director general Asandei și întregii echipe ADR Nord-Est pentru efortul și dedicarea de care au dat dovadă în negocierile cu Comisia Europeană în vederea aprobării unui Program care să conducă la dezvoltarea economică sustenabilă  a regiunii Nord-Est și la creșterea calității vieții cetățenilor”.

La eveniment au mai luat cuvântul domnul Constantin-Daniel CADARIU, Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, domnul Prof. univ. dr. ing. Adrian CURAJ, Director General UEFISCDI, domnul Dumitru BUZATU, Președinte CJ Vaslui, Președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, doamna Prof. univ. dr. ing. Maria Carmen LOGHIN,  Prorector Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iași, Președintele Consiliului Județean Iași, domnul Costel Alexe, domnul primar al Municipiului Suceava, Ion Lungu și domnul Cătălin TATU, reprezentant proiect de succes finanțat prin POR 2014-2020.

ADRESA

Str. Lt. Draghescu, nr. 9
Piatra Neamț 610125

TELEFON

+4 0233 218.071

E-MAIL

adrnordest@adrnordest.ro

LINK-URI UTILE

// Politica de Confidentialitate
// Politica de cookies
// Hartă site
// Site vechi

NEWSLETTER

Stai în legătură cu noi

Copyright © ADR Nord-Est 2024. Toate drepturile rezervate.