Categorie: SLIDER

2
NOUTĂȚI SLIDER

România viitorului – o preocupare permanentă

Marți, 6 septembrie 2022, s-a desfășurat la București forumul ‘România viitorului’, un eveniment organizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în parteneriat cu ADR Nord-Est (prin Rubik Hub), Comisia Europeană, Banca Mondială și Universitatea Politehnică București.

Evenimentul a avut ca element central lansarea celor două rapoarte – „Starting Up Romania: Diagnosticarea ecosistemului antreprenorial” și „Scaling Up Romania: Un set de politici și instrumente”, realizate de către Banca Mondială în cadrul proiectului ROStartup, finanțat de Comisia Europeană, care pun sub lupă ecosistemul antreprenorial românesc, realizând un diagnostic și oferind soluții viabile pentru ca investițiile viitoare să aibă cu adevărat impact la nivelul economiei naționale.

Cele două rapoarte reprezintă punctul de plecare și, respectiv observațiile cheie pentru operaționalizarea primei Strategii Naționale a Ecosistemului de Startup din România, realizată prin ROStartup; sunt interconectate și, împreună, îmbină o analiză a datelor culese din piață cu recomandări reprezentând premisa unui pachet de reforme care să susțină accelerarea antreprenoriatului la nivel național.

Iată principalele idei expuse de Natasha Kapil – Senior Private Sector Specialist la Banca Mondială, în prezentarea rapoartelor:

  1. Recalibrarea politicilor și finanțărilor pentru ecosistem și startup-uri de înaltă calitate
  2. Consolidarea capacității facilitatorilor de dezvoltare din cadrul ecosistemelor
  3. Înființarea unui Hub al Ecosistemului și a unui Fond de Investiții dedicat Startup-urilor

Totodată, se evidențiază și faptul că mare parte din sumele investite până în prezent, nu au avut impactul dorit, spre exemplu existența unui număr mare de companii/startup-uri înființate și finanțate dar un număr foarte mic dintre acestea sunt inovatoare și produc un real impact la nivel de economie.

Totuși, vestea bună este că sunt exemple de bune practici care dovedesc faptul că această situație poate fi mult îmbunătățită, cel mai elocvent dintre acestea fiind exemplul programelor de accelerare și educație antreprenorială ale Rubik Hub, care au găzduit, în cadrul evenimentului, Demo Day (faza a doua a programului de accelerare Rubik Garage).

La Demo Day, după 4 luni intense de accelerare, cele 22 de startupuri internaționale din cohorta Rubik Garage 2022 și-au demonstrat potențialul pe scenă. S-au acordat 7 premii, iar 10 startupuri au fost selectate pentru a-și continua călătoria de accelerare în programul Link Point, unde vor primi sprijin personalizat pentru ridicarea unei runde de investiție:

  • Cel mai bun startup – Bloomcoding
  • Cel mai bun pitch – Chambr
  • Premiul de popularitate – Chambr
  • Premiul acordat de cohortă – TULIPR
  • Premiul ROCAX – Pocket IP
  • Premiul Startup Wise Guys – TULIPR și stock.estate
  • Premiul SeedBlink – Bloomcoding

Evenimentul a fost onorat de prezența Primului Ministru – dl Nicolae Ciucă și a domnilor Miniștri Sebastian Burduja – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sorin Câmpeanu – Ministerul Educației, Marcel Boloș – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Florin Spătaru – Ministerul Economiei.

Din partea Comisiei Europene au fost prezenți dl Normunds Popens – Director General DG Regio, împreună cu dna Iva Maric – Manager de Program DG Regio, precum și dl Mario Nava – Director General DG Reform, care a transmis un mesaj înregistrat de susținere a inițiativei și evenimentului.

Echipa Băncii Mondiale a fost reprezentată prin dna Anna Akhalkatsi – Country Manager și Natasha Kapil.

Ne-am bucurat de prezența (în aula Universității Politehnice București) și susținerea celorlalte Agenții pentru Dezvoltare Regională din România, precum și a ecosistemului, prin: fonduri de investiții, startup-uri, universități, ambasade, institute de cercetare și dezvoltare.

Cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării am reușit să  aducem acest subiect în atenția guvernului, la cel mai înalt nivel și ne bucurăm de faptul că există asumarea autorităților guvernamentale pentru a merge mai departe cu inițiativa ROStartup și a o transforma într-o poveste de succes cu impact real în ecosistem.


Când începe viitorul?

O veche zicală spune că: ‚Cel mai bun moment pentru a planta un copac a fost acum 20 de ani. Al doilea cel mai bun moment este acum.’
Noi spunem că ‘Viitorul începe mereu azi!… și dacă azi nu avem grijă de resursele noastre, de oportunitățile noastre și nu ne pregătim pentru provocările care oricum vin, nu vom avea un viitor!’, Vasile Asandei – Director General ADR Nord-Est.

Din punctul meu de vedere a fost un moment unic și istoric în procesul de dezvoltare a ecosistemului de start-up din România,… și asta pentru că am reunit pentru prima dată sub același acoperiș reprezentanți la cel mai înalt nivel ai guvernului, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ecosistemului antreprenorial, fonduri de investiții. Munca din ultimii doi ani realizată prin ROStartup, a fost prezentată de Banca Mondială Guvernului României sub formă de recomandare, iar guvernul României a ascultat cu atenție, arătându-și deschiderea și receptivitatea pentru măsurile de dezvoltare propuse în cele două rapoarte.’, a declarat Vlad Gliga – CEO Rubik Hub.


ROStartup este o inițiativă de acțiune comună – publică și privată, pornită de la o nevoie reală a comunității de a avea o voce și o strategie comune, care își propune să faciliteze crearea primei Strategii Naționale a Ecosistemului de Startup din România și să aducă o schimbare la nivel macro atât în ceea ce privește cadrul legislativ, cât și zonele de investiții publice și private.

Proiectul ROStartup a fost realizat cu sprijin tehnic din partea Direcției Generale Sprijin pentru Reforme Structurale (DG REFORM) din cadrul Comisiei Europene și implementat în colaborare cu echipa de experți a Băncii Mondiale împreună cu ADR Nord-Est, prin Rubik Hub.

4
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Manifatture Neamț – cum se tricotează succesul fir cu fir

Reporter REGIO: episodul 6

Manifatture Neamț - cum se tricotează succesul fir cu fir

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                  

5.655.048 lei. Puțin peste un milion de euro asistență financiară nerambursabilă. Două proiecte depuse. Unul finalizat, celălalt în implementare și ar depune oricând și pentru un al treilea. Manifatture Neamț SRL chiar a știut să fructifice oportunitățile de dezvoltare pentru IMM-uri din Programul Operațional Regional 2014-2020. Poate titlul proiectelor depuse, „Extindere capacitate de producție și Creșterea competitivității societății prin achiziția de echipamente de producție performante”, nu spune nimic, dar în spatele lor se ascunde o companie locală ce produce haine haute-couture pentru Prada, Valentino, Tory Burch sau Moncler. Din Neamț direct spre Milano sau Canada, iar REGIO a ajutat ca această companie să se mențină pe linia de plutire în perioada pandemiei.

În august 2012, în Dumbrava Roșie, pe strada Strămutați, au început să bată primele mașini de tricotat ale Manifatture Neamț SRL. Cu 7 oameni în echipă, Lucian Seghete avea parte, pentru a câta oară, de un nou început. Povestea lui este cel puțin interesantă, cu multă voință, disciplină, sacrificiu și mult timp dedicat unei pasiuni.

Pasiunea pentru automatizări și utilaje

Dând timpul înapoi, aflăm despre Lucian Seghete că a muncit în toate vacanțele de vară din timpul Liceului Industrial de Chimie pe care îl frecventa în Onești. Cu bursă de merit, după ce își termina stagiul de practică obligatorie de la final de an școlar, ruga diferiți șefi, ba de la Combinatul Chimic, ba Rafinăria din Onești să îl primească să muncească pentru un ban în plus. Făcea verificări sau reparații de aparatură electronică. A intrat apoi la Facultatea de Electronică din Iași și, deși își continua munca de vară la Onești, în momentul în care soția lui a primit repartiție la Piatra Neamț, a făcut și el transferul la Combinatul de fire și fibre sintetice din Săvinești. Acolo a lucrat într-o secție de realizare a utilajelor pentru industria chimică textilă. „Era vremea când Ceaușescu a zis că plătește datoria țării, iar asta însemna ca niciun utilaj să nu mai fie cumpărat din Germania, ci trebuia să le facem propriu-zis, să le reproducem. Erau utilaje Mitsubishi, Bosch, IBM. Melana 5, cum se numea atunci, era o secție dezvoltată de la zero numai cu utilaje făcute de noi din materiale autohtone. Să faci automatizări pentru toate utilajele astea, era pasiune pură”, povestește Lucian Seghete. Pleca de acasă foarte devreme, incusiv duminica pentru a avea mai mult timp să lucreze la automatizări. Apoi a venit Revoluția cu multe schimbări organizatorice. Era șeful secției de cercetare, proiectare, iar secția de utilaje și piese de schimb a devenit independentă. „Era un pionierat în ceea ce privește gestionarea unei societăți, cu bugete, cu tot”, își amintește el.

Puloverele Victoria și prima mașină de tricotat

Într-o vară, a venit o doamnă, doamna M., i-a spus că are niște mașini de tricotat second și nu știe cum să le pună în funcțiune pentru că au și parte electronică. Deși nu știa mare lucru despre o mașină de tricotat, a fost de acord să se implice. Le-a pus în funcțiune într-o lună. Realizarea primei bucăți de tricot a fost fascinantă pentru toți cei implicați și au vrut să facă mai mult. A urmat programarea mașinăriei pentru tricotarea unui pulover. Lucian Seghete s-a dus până în Budapesta, a făcut rost de program, pentru că în România nu exista și își amintește, zâmbind, că s-au făcut o sută de mii de pulovere. Se numeau pulovere Victoria, cu fire luate de la Rifil și… „stăteau oamenii la ușă să le cumpere. Veneau din toată țara. Culoarea mov era la mare căutare. Toți voiau pulover mov. Mov cu orice”, spune Lucian Seghete.  

Acela a fost momentul în care a trebuit să aleagă: trecut sau evoluție. Și a ales evoluția. A preluat activitatea pe partea tehnică aici, alături de familia M. A vizitat multe fabrici de tricotaje din Italia, pentru a studia cum funcționează, iar în același timp s-au cumpărat mașini noi și stații de programare. Încet, încet au început să vină și comenzile și erau din ce în ce mai multe. Totul mergea strună, iar Lucian Seghete lucra cu și din plăcere. Au început să exporte în străinătate tricotaje, iar firma se dezvolta extraordinar.

Noi începuturi

Experiența lui era extrem de valoroasă pe piața textilelor și fiind genul de personă care făcea lucrurile să meargă strună, i-a fost solicitat ajutorul în diferite fabrici din țară. A pus pe picioare o fabrică de textile din Brașov în 4 luni, iar o alta din București în 2 luni. După cele două, l-a sunat cineva care avea o fabrică în Dâmbovița cu un program ce nu funcționa. I-a plăcut acolo și a hotărât să rămână să lucreze cu ei. Fabrica a ajuns, în timpul acesta, de la 20 de mașini la 80 și a lucrat pentru o mulțime de branduri cu nume mari. Proprietarii fiind italieni aveau legături cu toate firmele mari din Italia. După aproape 10 ani de făcut naveta Piatra Neamț – Dâmbovița, a decis că e momentul să facă, din nou, o schimbare. „Când i-am spus italianului că plec, a zis «Și eu ce fac? Dacă pleci, facem fabrică la Piatra Neamț!». Cu ce bani? Eu nu aveam bani. A zis: «iei niște mașini de aici și faci mostrele pe care trebuie să le faci pentru clienți»”. Asta se întâmpla în februarie 2012. În august, clădirea era complet pusă la punct, funcțională, cu primele mașini de cusut gata de lucru. La câțiva ani după, italianul a zis că nu mai este interesat de fabrica de aici și se retrage.

5 mașini de tricotat performante prin fonduri europene

Lucian Seghete, care avea ochiul format deja pentru noile trenduri, a avut ocazia să testeze o mașină de tricotat nou apărută, una care tricota produsul complet, mai ales când vedea și că tinerii nu mai au răbdare să lucreze un articol care îmbină tricotul. A testat, a cumpărat-o, și când a văzut că practic lucrează singură, a hotărât că are nevoie de mai multe astfel de mașini, pentru evoluția companiei. Cochetase cu ideea fondurilor europene, cu finanțările, dar simțise că abia acum le-a venit timpul. Cu ajutorul unui consultant a depus un proiect pe Axa 2 – “Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”. „Am zis întâi să încercăm prin fonduri. Am cumpărat prin proiect 5 mașini de acest gen și cred că suntem singurii din țară care avem acest tip de mașini care fac bucata completă. Noi cumpărasem o mașină inițial și ne-am dat seama că acesta este viiitorul, fiind mașini care lucrau fire subțiri plus o mașină care lucra fire foarte groase. Știam că se va schimba moda, indiferent de anotimp, se vor lucra articole cu fire groase”.

„Dacă nu aveam aceste mașini, era posibil să închidem”

Perioada pandemiei a fost una destul de complicată pentru Manifatture Neamț. Hainele nu erau pe lista de priorități ale oamenilor și, în mod evident, comenzile au scăzut foarte mult. Achiziționarea celor 5 mașini performante de tricotat s-a dovedit a fi colacul de salvare al firmei. „În această perioadă de pandemie, mașinile acestea lucrând singure ne-au ajutat foarte mult, sunt mașini de bază. Dacă nu aveam aceste mașini pe care le-am achiziționat cu fonduri, era posibil să închidem. Am menținut cu mașinile astea producția, nu neapărat ca număr de bucăți, ci veniturile pe care noi în mod normal le aveam și care am presupus că vor crește. Un produs făcut pe astfel de mașini este un produs mult mai scump decât unul făcut pe mașinile normale. Pentru că este un produs pe care altcinvea nu îl face. Noi acum suntem pe piață în top cu produse de genul acesta”, spune Lucian Seghete.

La ceva timp, Lucian Seghete a depus un al doilea proiect pentru alte mașini de tricotat cu fire foarte subțiri, dar și cu fire groase, cu tehnologie și mai sofisticată. Tot în al doilea proiect a achiziționat și o mașină de deșirat fire, pentru a reutiliza deșeurile. „Noi lucrăm numai pentru export, cu fire scumpe, mătase, cașmir și lucrăm numai articole complicate pe care nu le poate face multă lume. Refolosim firele atunci când sunt bucăți ce trebuie aruncate pentru că au un defect, iar mașina de deșirat ne ajută foarte mult”.

De la 7 la 160 de angajați

Manifatture Neamț s-a dezvoltat foarte mult și în ceea ce privește personalul. 160 de oameni lucrează azi pentru a trimite la timp hainele în toată lumea. „Nu lucrăm pe stoc de niciun fel, lucrăm pe comenzile date direct de clienții noștri din America, din Canada și marile branduri din Italia cum e Moncler, Valentino, Prada, Herno. Avem toate condițiile pentru o firmă de top. Nu ne putem permite să nu respectăm termenele de livrare indiferent de ce se întâmplă, că nu ai fir, că nu ai etichete, că sunt în concediu medical 5 persoane odată. Apar multe astfel de impedimente, dar trebuie depășite. Lucrăm totul contra timp”.

Lucian Seghete este pensionar de 5 ani, așa cum îi place să spună, și lucrează de ani buni de la 5 dimineața până la 17-18.00 seara. În ultimii 3 ani nu a avut nicio zi de concediu, lucrează inclusiv sâmbăta, câteodată și duminica și vibrează alături de fiecare mașină pe care o deține în fabrică. În același timp, consideră că nu poți doar să aduni bani și atât. Trebuie să și împarți, spune el:… „Cu cât mai multă lume trăiește bine, cu atât mai bine o să trăiești și tu. Am zis că voi ajuta, atât cât voi putea, tinerii care au rezultate, educația. O societate nu poate să se dezvolte dacă nu are un tineret educat, o populație sănătoasă din mai multe puncte de vedere, social și cultural”.

În acest moment, Manifatture Neamț are un proiect finalizat, unul în implementare și Lucian Seghete nu ar spune „nu” unui al treilea proiect. Este de părere că nu poți lua fonduri doar de dragul de a le lua. Trebuie să ai un plan de viitor, o strategie de afaceri și răbdare. Tot el povestește că are legături foarte strânse cu principalii tricoteuri din Europa și majoritatea au accesat fonduri europene. „Șansa fondurilor europene este extraordinară. Trebuie accesate. Din păcate, auzim la radio cum alte țări au luat și iau în continuare fonduri, iar noi avem o rată mică de absorbție. Cred că sunt două motive: unii nu au curajul și unii se sperie de birocrație. Cu toate astea, trebuie aplicat, trebuie încercat. Dacă este o treaptă pe care trebuie să o urci, o urci chiar dacă e mai înaltă. Dar… când faci următoarele trepte, trebuie să le faci mai accesibile ca să te poți mișca mai repede”, concluzionează Lucian Seghete.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

 

2
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Fondurile care împlinesc visuri! Tehnologie unică în România, în geodezie și cadastru, la Botoșani

Reporter REGIO: episodul 5

Fondurile care împlinesc visuri! Tehnologie unică în România, în geodezie și cadastru, la Botoșani

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Acum câțiva ani era doar un prototip. Și un vis. Astăzi este un model unic în România și aparține unui beneficiar al Programului Operațional Regional 2014-2020. Echipamentul despre care vorbim este un sistem complex de scanare mobilă 3D utilizat în geodezie, topografie și cadastru, un model aflat în mai puțin de 10 exemplare în Europa și, din februarie 2022, unic în țara noastră. Proiectul prin care a fost achiziționat acest scanner are o valoare totală de 4,8 milioane lei, cu o asistență financiară nerambursabilă de 2,9 milioane lei și a inclus 4 stații grafice, un server, licențe, instruiri și un sistem mobil fotovoltaic.

Adriana Bâlbă este persoana care a visat la acest scanner încă de când l-a văzut prima oară, la un târg internațional și și-a dorit să îl aducă în regiunea de Nord-Est, în Botoșani. Adriana este administratorul firmei Geodezie Cadastru Moldova SRL din 2013, beneficiar POR 2014-2020, este preocupată constant de evoluție în domeniul în care profesează și consideră că acest scanner mobil o ajută să fie în pas cu tehnologia. Momentul în care a văzut acest echipament la târgul internațional a fost asemănător unei revelații.

„Am fost ca un copil care își dorea o jucărie foarte mult”

Pentru că voia mereu să fie la curent cu toate noutățile din domeniu, Adriana își amintește că a participat în 2009 la un târg mondial de profil, care se desfășoară anual în Germania, InterGeo. Acolo a văzut cum poate tehnologia să o ajute în domeniul geodeziei, cât este de importantă în evoluția profesională și câte avantaje aduce. La acest târg a văzut prima dată un scanner mobil 3D pentru cadastru. „Am fost ca un copil care a văzut o jucărie pe care și-o dorea, într-o vitrină”, povestește Adriana. Prețurile pentru aparatura în domeniu erau, după cum era de așteptat, foarte ridicate. În timp, analizând piața, și-a dat seama că nu ar avea puterea financiară să facă o asemenea investiție și a căutat soluții. „Am început cu o dorință, ce ar fi dacă am avea așa ceva? Mă gândeam cum ar fi, s-ar schimba totul, avantajele, serviciile oferite ar fi mai multe. Am vrut o evoluție în domeniu pentru că era nevoie. Îți dorești mai mult din punct de vedere tehnologic, mai ales pe partea de cadastru topografie”, spune Adriana.

Atunci s-a gândit la fonduri europene. Teoretic, era un proiect simplu, cu achiziții puține, dar a avut surpriza să îi fie refuzat sprijinul, pe rând, de către două firme de consultanță din București și Suceava. Timpul trecea, mai era puțin până la perioada limită de depunere proiecte, dar nu a renunțat. A crezut în continuare în proiectul ei și a ajuns, pe ultima sută de metri, la un alt consultant, din Iași, cu care a și colaborat până la final. „Am avut norocul să ne fie recomandată o firmă de consultanță din Iași și, deși la început s-a discutat doar telefonic, eu am crezut în ei, iar ei au crezut în proiect. Cu mari emoții, am depus proiectul și știam că șansele erau 50-50. Am sperat din tot sufletul că vom avea șansa asta. A fost și noroc și dorință. Când ni s-a aprobat proiectul nu-mi venea să cred, a fost un vis care a devenit realitate. Acum trebuie doar să demonstrăm că am meritat acest sistem și să îl fructificăm cât putem mai bine. Perioada asta ne-a dat ocazia și nouă să punem cap la cap situațiile, să aranjăm totul în așa fel încât la acest moment să fim pregătiți pentru implementarea proiectului și să ne dedicăm cu toată deschiderea. Este un sistem nou, am luat de la zero orice informație, o luăm cu pași mărunți pentru a ajunge unde ne dorim”, spune Adriana Bâlbă.

Instruiri cu specialiști din Germania și Finlanda

Aparatul de scanare a ajuns de la furnizor în februarie, anul acesta, iar de atunci toată echipa… învață. Se fac training-uri online cu persoane specializate din Germania și Finlanda. Fiind un aparat foarte complex, aceste instruiri se fac în etape de teorie și practică. Prima etapă, cea de măsurători, a fost deja încheiată, cu numărul corespunzător de ore de instruiri. Urmează partea de procesare a datelor, conform graficului, iar până la sfârșitul anului trebuie să fie parcurse toate etapele de training.

În momentul de față, sistemul este folosit pentru teste, ocazie cu care toată echipa învață practic, dar și pentru lucrări unde este nevoie de detalii amănunțite, cu precădere în  topografie. Spre deosebire de un scanner clasic, unde se măsoară plecând de la două puncte de referință, acest model de sistem 3D scanează tot mediul înconjurător și măsoară în detaliu tot ceea ce ține de zona dorită. Din aceste informații detaliate se sustrag datele necesare care determină coordonatele fiecărui obiect scanat. Softul performant prelucrează apoi datele brute, le transferă în alte programe și le transformă în coordonate ce pot fi folosite de arhitecți sau proiectanți. Pe viitor, după ce toată echipa își va fi însușit toate informațiile necesare, Adriana poate contracta lucrări unde este nevoie de un volum mai mare de detalii. „Vreau să stăpânim cu acuratețe toate informațiile și îmi doresc să folosim exclusiv acest scanner în lucrările noastre”, spune ea.

„Sfătuiesc pe oricine vrea să acceseze fonduri, să facă pasul, cu toată încrederea!”

Adriana Bâlbă spune că accesarea fondurilor europene a reprezentat o șansă reală pentru ea și echipa ei și își dorește să își ofere serviciile și în afara țării, de ce nu? „Suntem în Botoșani, zona asta a României care este catalogată așa cum este și vrem să demonstrăm că se poate să ne depășim condiția. Avem gânduri mari, sperăm să le și realizăm. Trebuie! Noi nu am fi reușit să facem singuri acest pas. Sfătuiesc pe oricine vrea să acceseze fonduri, să facă pasul, cu toată încrederea! Când îți dorești ceva cu adevărat, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla. Uneori, ceea ce ne dorim nu se obține atât de ușor și atunci nu trebuie să renunțăm”.

Adriana Bâlbă este un exemplu de modestie și optimism. Caută mereu soluții pentru a evolua, iar echipa tânără pe care și-a format-o îi este mereu alături, în orice provocare. Inclusiv acest sistem de scanare mobil a reprezentat o provocare, dar studiind și aplicând teoria în practică, echipamentul devine pe zi ce trece, mai prietenos. Adriana consideră că fondurile europene îndeplinesc visuri, așa cum i l-au îndeplinit pe al ei. „Eu sunt recunoscătoare că mi s-a oferit această șansă și vrem în continuare să evoluăm. Există un mare potențial în regiunea de Nord-Est! Sunt mulți oameni care vor și pot! Este o mare șansă pentru noi, românii, să putem beneficia de aceste fonduri europene. De ce să nu le accesăm? De ce noi, ca popor, să nu profităm de această oportunitate? Până la urmă, fondurile astea nu sunt un moft. Ele îți oferă posibilitatea de a-ți îndeplini visuri! De a realiza mai multe, de a ne depăși condiția, mai mult decât am putea noi face singuri”, concluzionează Adriana Bâlbă.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

Get-Digital-2022-banner-2
EEN NOUTĂȚI NOUTĂȚI SLIDER

Get Digital: Go Green & Be Resilient

Prin inițiativa „Get Digital – Go Green and Be Resilient”, Departamentul pentru Piața Internă al Comisiei Europene (DG GROW), alături de DIGITAL SME și Consiliul European pentru Inovare și Agenția Executivă pentru IMM-uri (EISMEA) lansează un apel de exprimare a interesului pentru crearea unui catalog cu soluții digitale inovatoare.


Sursa foto: www.digitalsme.eu

Aceasta inițiativa va fi urmată de două ateliere axate pe prezentarea și facilitarea accelerării adoptării de soluții inovatoare, care ajută industria europeană să devină din ce în ce mai independentă din punct de vedere energetic și mai rezistentă la lanțul de aprovizionare:

  • Primul atelier „Get Digital: Go Green” se va concentra pe soluții digitale care pot reduce consumul total de energie în cadrul operațiunilor de afaceri.
  • Al doilea atelier „Get Digital: Be Resilient” va aborda soluțiile digitale care sprijină reziliența lanțului de aprovizionare al industriei europene. De exemplu, se caută soluții capabile să abordeze întreruperile lanțului de aprovizionare care afectează mai multe sectoare, cum ar fi auto, construcții și agroalimentar, permițând companiilor să rămână competitive.

Un juriu alcătuit din manageri independenți de investiții și afaceri va selecta propunerile cu cel mai mare impact, care vor fi prezentate in cadrul celor 2 workshop-uri, iar companiile selectate vor primi instruire personalizată, identificata pe baza nevoilor proiectului fiecărei companii, care va fi furnizata de experți din cadrul rețelelor furnizoare de servicii de sprijin pentru IMM-uri (ex. Rețeaua Enterprise Europe Network, Rețeaua Hub-urilor de Inovare Digitală etc.).

Prin prezentarea soluției dvs. digitale de afaceri, veți putea să vă promovați tehnologia digitală inovatoare, precum și modelul de afaceri. Toate soluțiile de afaceri digitale care sunt trimise vor fi incluse si prezentate în catalogul exclusiv care va fi realizat, disponibil la adresa: https://www.digitalsme.eu/catalogue-digital-solutions-catalogue-get-digital-go-green-be-resilient/

Termenul limită pentru depunerea soluțiilor este 31 august 2022. Detalii suplimentare privind modalitatea de înscriere găsiți la adresa: https://www.digitalsme.eu/get-digital-go-green-resilient/

2
NOUTĂȚI SLIDER

Implicarea stakeholderilor în proiectele de cooperare interregională – Proiectul CLUSTERIX 2.0

Comisia Europeană a aprobat programul Interreg Europe 2021-2027! Veste bună pentru ADR Nord-Est și implicit, pentru biroul Cooperare Externă, care au fost foarte activi în programul trecut, implementând proiecte de cooperare interregională, pe diverse subiecte: eficiență energetică, achiziții publice verzi, economie circulară, clustere, managementul apei și altele.

Datorită acestor proiecte s-a putut crea un mediu favorizant împărtășirii unor soluții pentru provocările comune, prin valorificarea practicilor de dezvoltare regională de la consorțiile proiectelor și stakeholderii implicați  și s-a stimulat, totodată, dorința de a învața și de a adopta cât mai multe bune practici.

De-a lungul timpului, am implicat diferiți actori, fie din rândul autorităților publice locale sau IMM-uri în proiectele noastre, tocmai pentru a avea un impact regional. Dorim, așadar, să împărtășim cu voi experiențele unor stakeholderi care au avut deschiderea de a ne însoți în vizitele de studiu. Vor urma și alte articole cu „testimonialele” lor, însă astăzi vom începe cu proiectul CLUSTERIX 2.0.

Proiectul CLUSTERIX 2.0 abordează subiectul îmbunătățirii politicilor regionale de inovare prin implicarea clusterelor în proiectarea și implementarea strategiilor de inovare și specializare inteligentă. Rolul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est constă în îmbunătățirea guvernanței POR Nord-Est 2021-2027, Axa Prioritară 1, prin definirea unui apel de proiecte inovative dedicat clusterelor.

Pandemia Covid-19 a lovit economia tuturor țărilor, unele sectoare fiind mai puternic afectate decât altele, această perioadă arătând clar punctele slabe ale lanțurilor valorice globale.

Grupul de experți europeni pentru clustere a reafirmat faptul că aceste structuri, în speță  clusterele, au potențialul de a accelera tranziția ecologică și digitală, de a consolida reziliența și de a stimula redresarea.

Partenerii proiectului din România, Austria, Italia, Ungaria, Danemarca, Franța, Belgia și Suedia au avut ocazia, pe parcursul proiectului, să facă schimburi de experiență cu privire la modul în care factorii de decizie regionali pot sprijini și pot lucra în parteneriat strâns cu clusterele, abordând în mod specific următoarele domenii în care este necesară și utilă unificarea tuturor forțelor:

  • Creșterea rezilienței sistemului de sănătate;
  • Promovarea pe scară largă a modelului de business complet digitalizat;
  • Redresarea economiilor regionale.

Un subiect de mare interes pentru Agenția noastră, dar și pentru primul Hub European de inovare digitală (EDIH) din regiunea Nord-Est – Digital Innovation Zone (DIZ), a fost digitalizarea. Vizita de studiu pentru grupul de lucru pe digitalizare a fost organizată la Lyon, Franța de către partenerul francez al proiectului – Regiunea Auvergne-Rhône-Alpes.

Impactul vizitei de studiu asupra EDIH-ului din regiunea Nord-Est și valoarea adăugată dobândită

Urmează să implementam proiectul EDIH în regiune și am realizat că acest schimb de experiență va fi o inspirație pentru acțiunile viitoare ale DIZ. Așadar, când a venit propunerea de a participa, nici nu am stat pe gânduri. Nu exagerez cu nimic când spun că a fost o experiența edificatoare și foarte bogată în informații și interacțiuni cu organizații cu același domeniu de activitate.” mărturisește Lidia Bețoaea, expert DIZ, care a participat la această vizită de studiu.

Atracția principală a vizitei de studiu a fost „Campus Région du numérique” care reprezintă o ofertă inovatoare de servicii digitale, condus de Regiunea Auvergne-Rhône-Alpes și care este accesibil la nivel național. Totodată, campusul, care se întinde pe o suprafața de 10,000 m2 găzduiește școli și centre de formare, actori în inovare și transformarea digitală a afacerilor. În plus, campusul găzduiește, o fabrică complet digitalizată (smart factory).

În primul rând, am văzut cum arată un centru de inovare digitală funcțional, care susține cu adevărat procesul de transformare digitală într-o regiune. Am văzut modele de organizare, metode de livrare a serviciilor specifice unui centru de inovare digitală. Am văzut ce fel de activități desfășoară centrul de inovare și cum influențează pozitiv viața beneficiarilor, de la training-uri, până la crearea unor noi contacte și pilotări în diverse domenii. Totodată, datorită faptului că sunt unul dintre coordonatorii proiectului, am adus mai multă înțelegere în rândul partenerilor asupra modului în care ar trebui să implementam proiectul nostru, pentru a avea cât mai mare impact. Așadar, cea mai mare valoare adăugată am simțit-o la vizita în centrul de inovare digitală din Lyon.

„Uimitor, captivant!”

Am ținut neapărat să știm dacă așteptările ei au fost îndeplinite, întrucât cel mai real succes este răspunsul primit de la stakeholderii cu care lucrăm:
Spun cu sinceritate că așteptările mele au fost depășite și mi-ar plăcea să mai am astfel de experiențe care să mă ajute să mă dezvolt, să îmi lărgesc viziunea, să gândesc mai neconvențional <<out of the box>>, iar cu toate cunoștințele acumulate, să contribui la dezvoltarea capabilităților din DIZ și implicit să măresc impactul serviciilor DIZ în regiune.

Vom continua să promovăm reacțiile stakeholderilor care au curiozitatea de a afla cum funcționează lucrurile în alte state membre, pentru a stimula interesul și pentru alți actori care vor dori să ne fie aproape în următorul program Interreg Europe 2021-2027, în proiecte noi, benefice pentru regiunea noastră.

Expertware - Targul de cariere
NOUTĂȚI SLIDER

Expertware, furnizor paneuropean de servicii IT cu sediul la Suceava, dar și în Bruxelles

Primul câștigător în cadrul Apelului de Bune Practici din Nord-Est lansat în luna mai, este compania Expertware, pe care ne face o deosebită plăcere să v-o prezentăm, întrucât am descoperit în această organizație o echipă în adevăratul sens al cuvântului, care valorizează și prioritizează oamenii.

Să-i cunoaștem, așadar!
Sunt o echipă de ingineri creativi, dinamici și entuziaști, care au pus pe roate, încă din 2006, o companie de consultanță în IT, a cărei viziune este de a aduce valoare adăugată infrastructurii și soluțiilor IT ale clienților săi, într-un timp foarte scurt!

Cum fac asta?… prin:

  • Îmbunătățirea și optimizarea peisajului IT global: procese, aplicații și infrastructură
  • Furnizarea de roadmaps (foi de parcurs) strategice pentru aîmbrățișa și a dezvolta noi tehnologii, aliniind rapid infrastructura cu obiectivele de afaceri
  • Transformarea abordărilor IT tradiționale către noi modele: sisteme cloud hibride, SaaS (Software as a Service) interconectate, Business Inteligence și Data Analytics
  • Finalizarea eficientă a proiectelor complexe care acoperă diferite tehnologii la timp și la bugete competitive.

Din cele 2 birouri (Suceava și Bruxelles) își deservesc clienții din întreaga Europă: Spania, Germania, Ungaria, Franța, UK, Italia.

Expertware, după cum le place să afirme, construiește caractere, oameni, echipe, aplicații și soluții IT, ghidându-se după principiul care spune că: ‚Talentul este cel care câștigă meciul, însă echipa este cea care câștigă campionatul!’. Astfel s-au întâmplat lucrurile și pe parcursul celor 16 ani de activitate Expertware, în care au fost desemnați companie de consultanță în IT de top, în Regiunea Nord-Est, au crescut de 25 de ori, în termeni financiari și de echipă, au contribuit în proiecte de cercetare și parteneriate cu universități din regiunea noastră, sunt un membru activ al ecosistemului de startup din Nord-Estul României, acționând ca mentori și fonduri de capital de risc pentru startup-uri și, nu în ultimul rând, sunt certificați Microsoft Gold Partner.

Felicitări Expertware pentru întreaga activitate, pentru modelul de bună practică pe care îl reprezentați în Regiunea Nord-Est și pentru contribuția voastră activă la dezvoltarea regiunii noastre!

Puteți descoperi mai multe despre Expertware explorându-le website-ul și/sau vizualizând materialul video de prezentare:

(i) Apelul de Bune Practici din Regiunea Nord-Est este, în continuare, deschis! Ne propunem să descoperim și să promovăm modele de bună practică din Regiunea Nord-Est, idei inovative, oameni și organizații ce contribuie activ la dezvoltarea regională și să le mulțumim pentru contribuția adusă, prin MENTORAT, oferit de dl Director General Vasile Asandei și PROMOVARE, pe canalele ADR Nord-Est.
Dacă ești interesat și consideri că această inițiativă se potrivește organizației tale, află de aici cum se poate aplica și lasă-ne să-ti promovăm ideea / inițiativa / proiectul!

20220615_120517
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

REGIO – un motor pentru afacerile mici

Reporter REGIO: episodul 4

REGIO - un motor pentru afacerile mici

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                  

 

 

Pasionată de mașini, cu studii în industria alimentară, își poartă tocurile cu feminitate într-o lume a bărbaților. Larisa Corniciuc, o femeie puternică ce și-a transformat pasiunea în business, a deschis, în 2021, în Botoșani, un atelier de producție piese auto și reparații motoare cu sprijinul fondurilor europene și speră ca, într-o zi, să învețe să repare cu mâna ei motoarele. La 33 de ani, mamă a doi copii, este o persoană foarte activă și crede cu tărie că totul în viață se învață, oricât ar fi de greu.

Moto Dalv a achiziționat, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, 12 echipamente performante, necesare unui atelier auto, în valoare de 1,2 milioane lei. Firma este la început de drum, dar Larisa consideră că fără ajutorul fondurilor europene nu ar fi reușit niciodată să își îndeplinească acest vis și să ofere servicii unice în Botoșani cu niște echipamente de ultimă generație. 

Din multinațională la atelierul propriu

Pasiunea Larisei pentru mașini vine din copilărie, având în preajmă un frate și un tată pasionați de acest domeniu. Și cum nimic nu este întâmplător în viață, deși avea studii în domeniul industriei alimentare, în urmă cu 8 ani, s-a angajat într-o multinațională ce avea ca obiect de activitate comercializarea pieselor auto. Îi este și astăzi recunoscătoare directorului care a angajat-o pentru că a avut încredere și a văzut în ea un om ce poate mai mult. „Mi-a dat un curaj deosebit. Când un bărbat are încredere în tine într-un domeniu atât de masculin, atunci clar te face să te simți foarte bine. Țin minte că a venit directorul companiei pe zona Europei și, după ce au discutat toți într-o ședință, i-a spus managerului local: «Fata asta trebuie să facă mai mult, nu are ce căuta la acte. Ea trebuie să meargă la client, să discute despre piese auto și voi trebuie să o învățați despre piese!»”, își aduce aminte Larisa. Recunoaște că a durat ceva timp până a învățat partea tehnică, dar a ajutat-o faptul că a fost curioasă și că a pus multe întrebări. A început apoi să ofere consultanță prin telefon clienților și, pentru a ști ce trebuie să recomande, încet, încet a învățat chiar să măsoare cu șublerul piesele auto. Faptul că a reușit să învețe niște lucruri foarte tehnice i-a dat și mai mare încredere în ea.

Astfel se face că, după 4 ani de multinațională, a hotărât că e vremea să deschidă pe cont propriu un magazin de piese auto. Și pentru că e o persoană foarte ambițioasă, a vrut mai mult. A vrut ceva ce nu exista în Botoșani: un atelier dedicat motoarelor și pieselor auto. A început să se informeze, să studieze apelurile deschise din diferite programe, iar apoi, cu ajutorul unui consultant, a depus un proiect în cadrul POR 2014-2020, Axa 2-Sprijinirea microîntreprinderilor, cu titlul ”Înființare unitate de produție piese de schimb pentru autovehicule și motoare”. „Mi-a fost frică de nou și de faptul că nu aș ști. Dar am avut încredere în mine și mi-am dat seama din jobul avut că eu pot să învăț. După ce am făcut planul de afaceri, am zis că există două posibilități: ori să accesăm fonduri europene, ori pe cont propriu, cu ajutorul băncii, dar în condițiile actuale nu cred că am fi putut face asta. Și atunci am accesat fonduri europene cu succes. Am zis că e o loterie, nu aveam de unde să știm dacă vom câștiga sau nu”.

12 echipamente achiziționate prin POR 2014-2020

Prin proiect, a achiziționat 12 echipamente performante, de mare precizie, pentru atelier. Pentru cunoscători, acestea sunt: mașini de rectificat arbore cotit, de rectificat plan chiulasă, de alezat biela, de honuit, de alezat scaun supapă, de test fisuri, precum și o presă hidraulică. Apoi a încercat să găsească oameni dispuși să lucreze cu ele. Dar nu a găsit. Nici local, nici regional. Așa că a propus echipei care a venit din Turcia să facă setările echipamentelor să… rămână în România și să lucreze cu ea. Acum, Larisa are acum în echipa ei două persoane de naționalitate turcă, cu experiență în domeniu și doi angajați români care învață de la ei. „Am încercat să găsim oameni cu care să lucrăm, aici, în România. Am căutat persoane calificate în prelucrarea metalelor, strungari, dar nu am găsit, a fost foarte greu. Cine este de meserie strungar, de exemplu, are strung acasă și nu caută să fie angajat. Firma de la care am luat echipamentele, prin licitație, e românească, dar utilajele sunt turcești. Tot ea ne-a ajutat să găsim și oamenii potriviți. Cineva trebuia să ne ajute să le seteze așa că au trimis o echipă de acolo. Am discutat și au hotărât să rămână”. Acum, Larisa explică ce trebuie făcut sau reparat în limba engleză, cu termenii specifici și, mai nou, învață și limba turcă.

Motor stricat nu înseamnă fier vechi

Moto Dalv este singurul atelier din Botoșani axat pe acest tip de reparații motoare și producție piese auto și pentru că este la început de drum, Larisa se bazează foarte mult pe recomandări. Deși putea să deschidă și o secție de service auto, să fie gama completă de servicii oferite, nu a făcut-o. „Atunci service-urile m-ar fi considerat competitor, iar eu nu vreau asta, eu vreau să lucrez cu toată lumea. Dacă aș fi făcut tot, service-urile nu m-ar mai fi recomandat. Așa, pe mine mă recomandă oricine în Botoșani. Ne recomandăm reciproc. Omul vine cu mașina la mine, eu îl trimit în service, iar service-ul îi trimite înapoi la mine cu problema diagnosticată. Tu dacă faci treabă bună, ei te recomandă. Chiar dacă o fisură la motor pentru multă lume poate însemna fier vechi, oamenii care țin la mașinile lor și le sunt dragi, aleg să își repare motorul”, spune tânăra. Inclusiv ea a făcut asta. 

Planuri de viitor? Extindere tot prin fonduri europene

Tinerei antreprenoare nu îi place să stea la birou și spune că s-ar plictisi doar să spună cuiva ce să facă. „Eu vreau să lucrez alături de colegii mei, cot la cot, îmi place asta. Nu stau doar la birou, mă duc și la clienți. Mai lipsește să repar motoare. Ăsta ar fi un plan de viitor. Câteodată vreau să mă apuc chiar eu să învăț să fac, dar, deocamdată, mi-e frică să nu stric ceva pe acolo. Știu operațiunile, le văd, știu ordinea lor, dar cum se setează… nu. Încă. Învăț continuu”. Întrebată despre planurile de viitor, Larisa Corniciuc povestește că ar vrea să se extindă, să cumpere mai multe utilaje performante, tot cu finanțare europeană. Așteaptă doar să vadă ce apeluri se mai deschid și pe ce s-ar putea plia ca finanțare. E într-o cercetare continuă, se informează despre toate oportunitățile care apar și știe că doar cu sprijinul fondurilor europene ar putea să-și îndeplinească visul de extindere a business-ului.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

IMG_0527
COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI SLIDER

Digital Innovation Zone a fost selectat ca EDIH de către Comisia Europeană

Autoritatea pentru Digitalizare a României a anunțat Rezultatele evaluării la nivel european a centrelor de inovare digitală din România. Digital Innovation Zone a devenit singurul hub european din Regiunea Nord-Est, din Rețeaua de EDIH-uri, recunoscut de Comisia Europeană.

Centrul de inovare digitală (Digital Innovation Zone) a fost selectat în programul Digital Europe – Europa Digitală, în urma unui  proces extrem de riguros,  care a durat peste 2 ani, pentru a desfășura activitățile suport specifice procesului de transformare digitală a companiilor și instituțiilor publice din Regiunea Nord-Est.

Astfel, Centrele de inovare digitală selectate să reprezinte România în rețeaua europeană sunt:

  • DIH4Society – regiunea Nord-Vest
  • TDIH – regiunea Nord-Vest
  • FIT EDIH – regiunea Centru
  • WeH – regiunea Sud-Muntenia
  • CiTyInnoHub – regiunea Sud-Est
  • eDIH-DIZ – regiunea Nord-Est
  • DIGIVEST – regiunea Vest

Digital Innovation Zone este primul hub de inovare digitală în Regiunea Nord-Est, o inițiativă de jos în sus, promovată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est încă din iunie 2019, care pe baza angajamentului mai multor entități publice și private din regiune, cu experiență în inovarea la scară și soluții digitale, a devenit o structură recunoscută la nivel european.

Scopul principal al hub-ului este de a oferi IMM-urilor și instituțiilor publice sprijin și acces la o rețea largă și diversă de resurse tehnologice, digitale și de finanțare pentru digitalizarea, automatizarea și furnizarea de servicii și produse inovatoare. Tehnologia de bază promovată de DIZ este Artificial Intelligence cu aplicabilitate în Manufacturing și Health.

Rolul lui este de orchestrator al Ecosistemului de inovare prin digitalizare, un ecosistem complex care antrenează stakeholderii relevanți punând în contact nevoia cu soluția.

Ce este un European Digital Innovation Hub (EDIH)?
Hub-urile Europene de Inovare Digitală (EDIH) au un rol esențial pentru atingerea obiectivelor programului Digital Europe, ajutând la adoptarea pe scara larga a noilor tehnologii (AI Inteligenta artificiala, HPC, blockchain, etc.). Ele facilitează interacțiunea și colaborarea dintre companii, administrația publică și industrie, care au nevoie de soluții digitale bazate pe noi tehnologii și start-up-urile inovatoare, care dezvoltă deja aceste soluții.
Sunt susținute de Programul Digital Europe DEP (2022-2027) și statul membru.

Beneficiari: IMM-uri din zona de producție și sănătate, spitale

Doar 8% dintre companiile românești sunt puternic digitalizate (cel mai mic procent din Europa). Obiectivul principal este creșterea acestui procent, în perioada 2022-2027.

Rețeaua europeană a EDIH oferă suport și expertiză în regiune:

  • Soluții de finanțare a inovării digitale și a digitalizării IMM-urilor
  • Noi competențe digitale pentru echipe
  • Conectarea furnizorilor de soluții digitale cu clienți și parteneri din regiune și din Europa
  • Facilități de testare a noilor tehnologii înainte de achiziționare

Ținte pentru perioada 2022 – 2025

100 de IMM-uri și spitale publice vor beneficia de:

  • Audituri pentru determinarea Maturității Digitale
  • Activități de demonstrare
  • Programe de transformare digitală


1000 de persoane vor putea participa la:

  • Traininguri pentru dezvoltarea culturii digitale și competențelor
  • Radarul pentru digitalizare
  • Programe Digital Innovation de 6 luni
6 apeluri de tehnologie dedicate:

  • Experților de inovare digitală
  • Parteneri de tehnologii din rețeaua EDIH și alte rețele
  • Beneficiari ai serviciilor DIZ


Acces la finanțare prin:

  • Platforma de finanțare
  • Ateliere de pregătire pentru accesarea granturilor
  • Ateliere de pregătire pentru accesarea de investiții
  • Workshop-uri de pregătire a planului de afaceri

Ești IMM? Alătură-te ecosistemului EDIH pentru că:

  • Poți fi lider sau partener de consorțiu în proiecte de cercetare sau inovare (Horizon Europe, Digital Europe, etc)
  • Ai acces la experți europeni în tehnologii avansate
  • Ai propriul tău Manager de Inovare Digitală în regiune, în cadrul hub-ului
  • Primești un raport de evaluare a nevoilor de digitalizare a companiei și acces la soluții și furnizori de tehnologie potriviți nevoilor tale.

Ești furnizor de soluții tehnologice? Alătură-te ecosistemului EDIH pentru că:

  • Poți fi lider sau partener de consorțiu în proiecte de cercetare sau inovare (Horizon Europe, Digital Europe, etc)
  • Ai acces la experți europeni în tehnologii avansate
  • Îți prezinți soluțiile tehnice și le incluzi într-un portofoliu pre-aprobat de soluții, pentru IMM-urile și spitalele din regiunea Nord-Est
  • Contribui la transformarea digitală a regiunii noastre

Cine suntem?
Membri Board Digital Innovation Zone. Lideri grupuri de expertiză

Coordonator academic și Test-before-invest: Prof. Dr. Simona Caraiman, Universitatea Tehnică Iași
Lideri grup Sănătate: Carmen Mihai (clusterul ImagoMol); Dr. Ionut Nistor, Centrul MAVIS, UMF Iași
Lider AI: Florin Cardasim – Strongbytes
Cristina Baghiu – Coordonator EDIH. Lider grup Cultură și Competențe Digitale, Atelierul de Idei
Lider Ecosistem inovare: Lidia Bețoaea – ADR Nord-Est
Lider Comunicare: Georgiana Dragomir – Grapefruit
Lider grup Manufacturing: Delian Coroama- Webmagnat

Alătură-te ecosistemului nostru!
Trimite un email la cristina.baghiu@digital-innovation.zone și vei primi informațiile pentru aderare.

VI event day1 - 6
NOUTĂȚI SLIDER

Accelerarea transformării digitale a serviciilor de sănătate în Regiunea Nord-Est – concluzii post-eveniment

Au fost două zile pline de energie și entuziasm, 9-10 iunie 2022, în care reprezentanți ai autorităților publice, manageri de spitale, medici, profesori universitari și companii care produc soluții digitale în domeniul sănătății s-au adunat la aceeași masă, pentru a-și expune nevoile, a colabora și a încerca să găsească soluții inovative și acțiuni comune pentru ‚Accelerarea transformării digitale a sistemului de sănătate în Regiunea Nord-Est’ și, implicit, pentru sistemul medical din România.

Evenimentul a fost organizat de ADR Nord-Est și Inițiativa Vanguard și face parte din programul european Science Meets Regions, coordonat de Joint Research Center (JRC).

Prima zi a evenimentului a fost o sursă de inspirație pentru personalul din sistemul medical, fiind prezentate exemple de bune practici din România (Iași, Cluj Napoca, București), dar și din Europa (Austria și Țările de Jos). În cadrul unei sesiuni speciale interdisciplinare a fost evidențiat rolul inteligenței artificiale în diagnosticul medical și au fost prezentate produse inovative, create de companii românești, menite să faciliteze accesul pacienților la serviciile de sănătate și să eficientizeze procesele în sistemul medical. Nu în ultimul rând, s-au subliniat perspectivele regionale, naționale și europene referitoare la modalitățile de accelerare a transformării digitale a serviciilor de sănătate.

Cea ce-a doua zi a evenimentului a avut un specific interactiv, fiind organizat un Innovation Camp, după metodologia JRC. În cadrul celor două grupuri de lucru, s-au evidențiat nevoile sistemului de sănătate din regiunea de Nord-Est, împreună cu potențiale soluții pentru acestea. În urma dezbaterilor și a prezentării surselor de finanțare disponibile în perioada de programare 2021-2027, s-a subliniat nevoia de colaborare și de dezvoltare de parteneriate la nivel micro și macro, conceperea și implementarea unei strategii comune la nivel regional, facilitarea interoperabilității datelor medicale, implementarea unui sistem de management al documentelor, un inventar electronic al echipamentelor și dispozitivelor medicale, dar și sisteme de telemedicină sau un ‚cloud’ regional de imagistică medicală.

Dincolo de acest eveniment, ADR Nord-Est a reiterat disponibilitatea de a facilita dezvoltarea de proiecte în domeniul digitalizării sistemului de sănătate și de a organiza în continuare discuții tematice cu factorii interesați pentru a dezvolta ideile de proiecte generate în cadrul evenimentului.

Ne-am bucurat să fim gazda unui astfel de eveniment, în care focusul a fost pe  discuții aplicate, intervenții bazate pe provocări reale din piață, prezentarea de soluții inovative și identificarea unor acțiuni imediate, necesare accelerării digitalizării sistemului de sănătate din România!

Intalnire Iasi_1
NOUTĂȚI SLIDER

Întâlniri de lucru cu Municipiile Reședință de Județ

În perioada 6-10 iunie 2022, au avut loc întâlniri cu delegații ale celor 6 municipii reședință de județ din regiunea Nord-Est, legate de pregătirea proiectelor pentru exercițiul financiar 2021-2027. Pornind de la faptul că Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 a fost transmis formal către Comisia Europeană și a intrat în ultima etapă de aprobare, precum și de la faptul că municipiile reședință de județ au o alocare dedicată, am avut o discuție aprofundată despre gradul de maturitate a Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), a metodologiei de prioritizare a proiectelor, Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, precum și despre proiectele concrete pe care intenționează să le finanțeze pe fiecare prioritate.

Vom continua asemenea întâlniri cu reprezentanți ai Consiliilor Județene, Primăriilor de Municipii și Orașe, pentru a ne asigura că potențialii beneficiari sunt cât mai pregătiți pentru demararea proiectelor la momentul lansării apelurilor. Eforturile noastre în această perioadă vizează simplificarea și facilitarea accesării și implementării, orientarea beneficiarilor spre proiectelor cu adevărat de impact pentru comunitate și pregătirea echipelor care se vor ocupa de aceste proiecte.

În următorii ani, există oportunități generoase pentru dezvoltarea urbană prin fonduri europene, dar transformarea acestora în proiecte utile și care vor face viața mai bună cetățenilor depinde de capacitatea actorilor implicați de a ști foarte bine CE să facă și CUM să facă.

Peste 400 mil euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) vor fi disponibili din Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 pentru Municipiile Reședință de Județ.