Categorie: SLIDER

VI event day1 - 6
NOUTĂȚI SLIDER

Accelerarea transformării digitale a serviciilor de sănătate în Regiunea Nord-Est – concluzii post-eveniment

Au fost două zile pline de energie și entuziasm, 9-10 iunie 2022, în care reprezentanți ai autorităților publice, manageri de spitale, medici, profesori universitari și companii care produc soluții digitale în domeniul sănătății s-au adunat la aceeași masă, pentru a-și expune nevoile, a colabora și a încerca să găsească soluții inovative și acțiuni comune pentru ‚Accelerarea transformării digitale a sistemului de sănătate în Regiunea Nord-Est’ și, implicit, pentru sistemul medical din România.

Evenimentul a fost organizat de ADR Nord-Est și Inițiativa Vanguard și face parte din programul european Science Meets Regions, coordonat de Joint Research Center (JRC).

Prima zi a evenimentului a fost o sursă de inspirație pentru personalul din sistemul medical, fiind prezentate exemple de bune practici din România (Iași, Cluj Napoca, București), dar și din Europa (Austria și Țările de Jos). În cadrul unei sesiuni speciale interdisciplinare a fost evidențiat rolul inteligenței artificiale în diagnosticul medical și au fost prezentate produse inovative, create de companii românești, menite să faciliteze accesul pacienților la serviciile de sănătate și să eficientizeze procesele în sistemul medical. Nu în ultimul rând, s-au subliniat perspectivele regionale, naționale și europene referitoare la modalitățile de accelerare a transformării digitale a serviciilor de sănătate.

Cea ce-a doua zi a evenimentului a avut un specific interactiv, fiind organizat un Innovation Camp, după metodologia JRC. În cadrul celor două grupuri de lucru, s-au evidențiat nevoile sistemului de sănătate din regiunea de Nord-Est, împreună cu potențiale soluții pentru acestea. În urma dezbaterilor și a prezentării surselor de finanțare disponibile în perioada de programare 2021-2027, s-a subliniat nevoia de colaborare și de dezvoltare de parteneriate la nivel micro și macro, conceperea și implementarea unei strategii comune la nivel regional, facilitarea interoperabilității datelor medicale, implementarea unui sistem de management al documentelor, un inventar electronic al echipamentelor și dispozitivelor medicale, dar și sisteme de telemedicină sau un ‚cloud’ regional de imagistică medicală.

Dincolo de acest eveniment, ADR Nord-Est a reiterat disponibilitatea de a facilita dezvoltarea de proiecte în domeniul digitalizării sistemului de sănătate și de a organiza în continuare discuții tematice cu factorii interesați pentru a dezvolta ideile de proiecte generate în cadrul evenimentului.

Ne-am bucurat să fim gazda unui astfel de eveniment, în care focusul a fost pe  discuții aplicate, intervenții bazate pe provocări reale din piață, prezentarea de soluții inovative și identificarea unor acțiuni imediate, necesare accelerării digitalizării sistemului de sănătate din România!

Intalnire Iasi_1
NOUTĂȚI SLIDER

Întâlniri de lucru cu Municipiile Reședință de Județ

În perioada 6-10 iunie 2022, au avut loc întâlniri cu delegații ale celor 6 municipii reședință de județ din regiunea Nord-Est, legate de pregătirea proiectelor pentru exercițiul financiar 2021-2027. Pornind de la faptul că Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 a fost transmis formal către Comisia Europeană și a intrat în ultima etapă de aprobare, precum și de la faptul că municipiile reședință de județ au o alocare dedicată, am avut o discuție aprofundată despre gradul de maturitate a Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), a metodologiei de prioritizare a proiectelor, Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, precum și despre proiectele concrete pe care intenționează să le finanțeze pe fiecare prioritate.

Vom continua asemenea întâlniri cu reprezentanți ai Consiliilor Județene, Primăriilor de Municipii și Orașe, pentru a ne asigura că potențialii beneficiari sunt cât mai pregătiți pentru demararea proiectelor la momentul lansării apelurilor. Eforturile noastre în această perioadă vizează simplificarea și facilitarea accesării și implementării, orientarea beneficiarilor spre proiectelor cu adevărat de impact pentru comunitate și pregătirea echipelor care se vor ocupa de aceste proiecte.

În următorii ani, există oportunități generoase pentru dezvoltarea urbană prin fonduri europene, dar transformarea acestora în proiecte utile și care vor face viața mai bună cetățenilor depinde de capacitatea actorilor implicați de a ști foarte bine CE să facă și CUM să facă.

Peste 400 mil euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) vor fi disponibili din Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 pentru Municipiile Reședință de Județ.

axa_1
NOUTĂȚI SLIDER

Proof of Concept: sprijin din POR pentru validarea și dezvoltarea unui produs inovator – Sesiune de informare și clarificare: 15 iunie 2022

Apelul de proiecte POR 2014-2020 aferent Obiectivului Specific 1.2 „Creşterea inovării în companii prin sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate în urma implementării „Inițiativei Regiuni mai puţin dezvoltate” în România – Dezvoltarea unui model conceptual inovativ, Proof-of-Concept, a fost lansat la sfârșitul lunii mai.

Acest apel de proiecte este de tip non-competitiv, primul venit primul servit, cu termen limită de depunere a cererilor de finanțare. Proiectele se vor transmite exclusiv prin aplicația MYSMIS, în intervalului cuprins între 27.06.2022 și 27.07.2022. Valoarea finanțării nerambursabile acordate este de maximum de 200.000 euro.

Pentru a veni în sprijinul solicitanților, ADR Nord-Est organizează miercuri, 15 iunie 2022, în intervalul orar 10.00-11.00, o sesiune de informare și clarificare cu privire la condițiile de accesare a finanțării în cadrul acestui apel.

Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom. Pentru participare, vă rugăm să completați Formularul de înscriere, urmând a primi coordonatele de acces.


Cine poate beneficia de finanțare?

Prin intermediul acestui apel, vor fi sprijinite IMM-urile care realizează activităţi specifice cu caracter inovator, având ca scop principal demonstrarea funcţionalităţii şi verificarea unui anumit concept de produs, serviciu sau proces, în domeniile de specializare inteligentă menţionate, care poate fi realizat şi introdus pe piaţă, demonstrând parcurgerea etapelor de maturitate tehnologică de la nivelul 3 la nivelul 4 sau 5.

Solicitantul trebuie să demonstreze, la momentul depunerii cererii de finantare, că nivelul de dezvoltare tehnologică inițial al conceptului este TRL3, că proiectul are în vederea realizarea unei cercetări inovatoare privind nivelul de dezvoltare tehnologică cu scopul de a demonstra trecerea temei de cercetare de la TRL 3 la TRL 4 și/sau TRL5, cu scopul de a demonstra funcționalitatea și de a verifica un anumit concept de produs, serviciu sau proces care poate fi realizat și pus pe piață. Solicitantul trebuie să demonstreze, de asemenea, necesitatea activităţilor propuse spre finanţare pentru atingerea scopului proiectului.


De evitat!

Nu se finanțează proiectele pentru care se propune exclusiv realizarea de cercetări privind identificarea nivelului de tehnologie /tehnologizare existent în cadrul unei anumite IMM și/sau pe piață cu scopul de a se achiziționa echipamente/active performante. De asemenea, nu se finanțează proiectele de cercetare care au în vedere exclusiv realizarea de audituri tehnologice cu scopul de fi îmbunătățită tehnologia existență prin simpla achiziție de active comercializate pe piață. În plus, nu sunt eligibile proiectele care reprezintă exclusiv studii de piață ale unui anumit sector de activitate/ produs/ serviciu/ proces existent și/ sau propus a fi lansat pe piața de profil.


Cum te pregătești ?

Documentele acceptate, ce trebuie depuse odată cu cererea de finanțare, care atestă nivelul de dezvoltare tehnologică TRL 3 sunt:

  • Raport privind prezentarea ipotezelor cercetării și a rezultatelor ce se așteaptă a fi obținute; și/sau
  • Studii analitice și experimentale la scară de laborator; și/sau
  • Rezultatele testelor de laborator pentru determinarea parametrilor de interes și compararea cu predicțiile teoretice pentru sub-sistemele critice.


De ce merită să încerci?

Dacă beneficiarul demonstrează că premisele și/sau testarea modelului conceptual inovator nu poate fi continuată, nefiind demonstrată funcționalitatea și/sau validitatea unui potențial produs, serviciu sau proces care poate fi realizat și pus pe piață, poate înceta contractul de finanțare la finalul TRL 4, fără recuperarea finanțării nerambursabile acordate integral și/sau proporțional. În acest caz, beneficiarul are dreptul doar la cheltuielile directe ocazionate de activitățile realizate în cadrul proiectului pentru cealaltă etapă, cu excepția activelor corporale și necorporale.

Mai multe detalii găsiți aici. 

Screenshot 2022-05-31 at 08.35.39
COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI SLIDER

Analiza și aprobarea Programului Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 pe agenda Comisiei Europene

ADR Nord-Est a transmis oficial, în data de 30 mai 2022, Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 către Comisia Europeană prin intermediul Sistemului Informatic pentru Managementul Fondurilor la nivelul Uniunii Europene. Demersul a fost precedat de avizarea Programului printr-un Memorandum în cadrul ședinței de Guvern, tot în data de 30 mai 2022.

Este prima variantă formală a Programului transmisă în calitate de Autoritate de Management la nivelul regiunii Nord-Est și cea care va sta la baza negocierilor cu serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene.

 

Programul oferă oportunitatea unor finanțări în valoare de 1,75 miliarde euro, din care 1,45 miliarde euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și va fi implementat în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Printre grupurile țintă vizate de POR Nord-Est 2021-2027 se numără întreprinderile, universitățile, clusterele, incubatoarele, acceleratoarele, organizații de cercetare dezvoltare, instituțiile publice locale, centrale, unitățile administrativ-teritoriale (UAT), etc.

Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 este structurat pe 8 priorități, cu alocări financiare dedicate, după cum urmează:

  1. Nord-Est – o regiune mai competitivă, mai inovativă – 420,07 mil euro
  2. Nord-Est – o regiune mai digitalizată – 101,11 mil euro
  3. Nord-Est – o regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul – 341,98 mil euro
  4. Nord-Est – o regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă – 277,31 mil euro
  5. Nord-Est – o regiune mai accesibilă – 182,16 mil euro
  6. Nord-Est – o regiune educată – 192,10 mil euro
  7. Nord-Est – o regiune mai atractivă – 120,41 mil euro
  8. Asistență tehnică – 74,23 mil euro

„Iată că după o experiență de planificare de 20 de ani deprinsă în elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională, a venit momentul în care ADR Nord-Est a transmis în calitate de Autoritate de Management primul document de programare realizat eminamente cu resurse proprii, POR Nord-Est 2021-2027. Consultările informale cu serviciile de specialitate ale Comisiei Europene ne-au ajutat foarte mult în îmbunătățirea permanentă a documentului, motiv pentru care ne considerăm pregătiți pentru procesul de negociere ce va urma. Firește că acesta este doar un moment simbolic, dar aș spune mult așteptat de colaboratorii noștri care știu că noul drum al dezvoltării regionale în formulă descentralizată abia începe. Eforturile noastre se vor intensifica în următoarea perioadă pentru finalizarea sistemului de management și control, elaborarea documentelor suport pentru accesarea finanțărilor și, mai ales, pregătirea potențialilor solicitanți și viitori beneficiari”, declară Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est.

Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 – transmis Comisia Europeană 30.05.2022

20211110_102439
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului

Reporter REGIO: episodul 3

Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Cu peste 56 de proiecte finanțate prin fonduri europene, orașul Gura Humorului a devenit un reper în regiunea de Nord-Est, dar și o destinație pentru turiști. Administrația orașului a construit, în timp, un loc în care fiecare generație găsește locuri atractive pentru a petrece timpul liber, fie că sunt localnici, fie că sunt turiști. De la piscină exterioară și bazin acoperit, la pârtie de schi, orășel pentru copii și fântână arteziană cu lumini, Gura Humorului a mizat pe turism și pe fondurile oferite de UE pentru a se dezvolta pe termen lung.

Marius Ursaciuc, primarul orașului de 18 ani, este cel care vrea să lase moștenire generațiilor viitoare un loc de care să fie mândri. A hotărât să intre în administrația orașului, împreună cu o mână de oameni, pentru a schimba imaginea „cenușie” a locului natal și pentru a-l face un loc unde să îți dorești să investești. Își amintește că în 2004, atunci când România era în perioada de pre-aderare, a făcut strategia de dezvoltare a orașului, pe termen scurt și mediu, împreună cu Banca Mondială și a descoperit că turismul este o variantă sustenabilă și reală de dezvoltare a acestui oraș. La vremea aceea, beneficiau de anumite fonduri numai stațiunile turistice de interes național. Așa că primul lucru pe care l-a făcut atunci când a ajuns primar a fost să înființeze un birou pentru proiecte europene și apoi toată documentația necesară pentru a dobândi acest statut care oferea anumite avantaje financiare. Anul următor, cu acest statut în acte, s-au putut accesa fonduri pe infrastructură turistică mare. Așa s-au construit o piscină acoperită, bazinele în aer liber, pârtie de schi cu nocturnă și instalație de transport pe cablu. „Toate acestea au fost făcute pentru a atrage investițiile private în turism. Dacă în 2004 aveam 84 de locuri de cazare în 5 unități, acum sunt 170 de unități cu peste 3 mii de locuri de cazare. Iar dacă populația a ajuns de la 13 mii de locuitori la 20 de mii, înseamnă că ne-am atins scopul și am reușit să facem orașul atractiv”, spune primarul.

Dezvoltare economică prin turism

Turismul dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene a fost cel care a salvat Gura Humorului. Fost oraș minier, atunci când s-au închis minele 80% din populație era șomeră. Acum, prin proiectele europene implementate, mai mici sau mai mari, orașul a devenit o destinație, indiferent de sezon. „Asta e nișa pe care am găsit-o și am exploatat-o. Am văzut multe localități care pot trăi exclusiv din turism. Sunt membru în Comitetul European al Regiunilor și am văzut că dacă nu ai o alternativă de dezvoltare economică așa cum au alții, turismul este singura dezvoltare economică pe care noi o putem stimula prin investiții. Am fost prezenți în toate proiectele europene majore. Dezvoltarea acestui oraș e un puzzle pentru că fondurile europene nu îți dau neapărat posibilitatea să fii coerent, dar le faci pe rând. Necesitățile tale și posibilitățile de finanțare lansate pe axe nu se suprapun întotdeauna”, spune Marius Ursaciuc.  

Două proiecte de anvergură, menite să sprijine turismul și să ofere variante de petrecere a timpului liber pentru persoane de toate vârstele, au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și au adus 7,5 milioane de euro în această zonă. Primul proiect finalizat anul trecut a fost T.U.R.I.S.T. (Teritoriu Urban Revitalizat cu Infrastructură pentru Sprijinirea Turismului), iar al doilea, care s-a finalizat recent, este O.A.Z.A. (Oraș Activ cu Zone verzi Amenajate). Prin cele două proiecte, aproape 9 hectare de teren aflat în stadiu avansat de degradare au fost transformate în zone de atracție pentru localnici și turiști. „O.A.Z.A. și T.U.R.I.S.T. înseamnă niște piese de puzzle care se adaugă proiectelor existente ca totul să aibă coerență. Cele două proiecte nu fac decât să extindă acest parc, care are 23 de hectare, cu încă 9 hectare”, povestește Marius Ursaciuc.

O.A.Z.A.

Proiectul O.A.Z.A. este gândit pentru activități pentru orice vârstă. Pentru copii sunt zone de joacă inspirate din filme sau cărți cunoscute, adaptate specificului local. Parcul Piticilor cu 5 căsuțe acoperite de pământ, un castel de joacă, dar și un labirint natural în care copiii se pot rătăci în voie. Căsuțele sunt conectate prin poteci șerpuite, iar parcul este traversat de piste pentru role și biciclete. Cei pasionați de astfel de activități au la dispoziție și un skatepark, situat în Parcul Fântânii, iar activitatea copiilor din această zonă poate fi monitorizată cu ușurință de către părinți din gradenele din lemn alăturate. Elementul central al parcului este fântâna arteziană cu joc de apă, muzică și culoare, dar și foișoarele construite ca loc de întâlnire pentru tineri sunt foarte apreciate.

T.U.R.I.S.T.

În apropierea acestui parc, lângă piscina acoperită și ștrandul Ariniș s-a construit și o popicărie, ca alternativă la bowling, respectând tradiția locală. Nici vârstnicii sau persoanele cu dizabilități nu au fost omise prin amplasarea unor echipamente de fitness specifice. Pentru pasionații de mișcare există două trasee amenajate prin pădure. Turnul panoramic de 30 m înălțime de la baza superioară a pârtiei Șoimul oferă posibilitatea vizitatorilor de a observa natura și orașul de la înălțime prin lunetele puse la dispoziție. Zone de picnic, dar și pentru jogging sunt iarăși variante pentru toți turiștii.

Biroul din parc și inspirația

Primarul Ursaciuc este foarte mândru de echipa de proiecte și de realizările îndeplinite până în momentul de față. Biroul echipei se află în parcul Ariniș, într-o clădire dezafectată și reabilitată tot cu fonduri europene. Edilul a considerat că ideile bune și inspirația vin atunci când în jurul tău e liniște și priveliștea e superbă. Ceea ce se și întâmplă. „Ele lucrează acolo, în pădure, în parcul unde sunt și 8 familii de veverițe. Au mediul propice pentru a fi creative și pentru a le veni idei despre ce am mai putea finanța. Temele le discutăm împreună, dar creativitatea nu poate fi stimulată formal. De asta contează foarte mult mediul în care lucrezi. Dacă mă uit în axele de finanțare, nu e nicio poezie. Daca mă uit în parc, văd poezia. Pentru că de cele mai multe ori nu este nicio suprapunere a nevoilor mele pe ce se finanțează, aici intervin veverițele care dau idei, care adaptează rigorile la necesități. Trebuie să ne adaptăm cameleonic astfel încât să ne încadrăm în niște criterii care dacă nu sunt respectate, nu primești finanțare. Asta e realitatea”, spune Marius Ursaciuc.

„I-am făcut să creadă că lucrurile imposibile nu există”

Până în momentul de față, primarul Ursaciuc a realizat ce și-a propus acum câțiva ani, Gura Humorului nu mai este un oraș cenușiu, dar asta nu înseamnă că se oprește aici. Este foarte mulțumit atunci când aude că se mută oameni din alte zone în Gura Humorului și fac naveta la Suceava sau în alte localități din jur. Au văzut că orașul este un loc în care e bine să trăiești, să îți crești copiii. „Când eram student eram întrebat de unde sunt, iar atunci când spuneam Gura Humorului mă întrebau în ce județ este. Astăzi… întâlnesc suceveni care spun că sunt de lângă Gura Humorului”, spune primarul.

Primarul Ursaciuc și echipa lui au deja pregătit un portofoliu de proiecte care așteaptă finanțare pentru sesiunea viitoare. Un proiect spectaculos care așteaptă finanțare este instalația pentru un bob de vară de 2,2 km care va putea fi folosit și vara și iarna. Recent, au semnat încă un proiect de finanțare prin POR 2014-2020, de investiții în infrastructura educațională la Școala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului, care reprezintă o mare provocare având în vedere că termenul de finalizare este decembrie 2023. Dată fiind situația actuală, inflație, creșterea prețului la materiale, acest proiect este cu emoții, dar nu și pentru echipă. „Suntem în procedură de licitație pentru școala pe care trebuie să o terminăm într-un an și jumătate. De la început am zis că o să câștigăm acest proiect. Nu l-am câștigat. Am fost al doilea proiect pe lista de rezervă. Chiar și așa, am dat drumul la proiectare pe banii noștri. S-a dovedit că am fost vizionari. Acum 3 săptămâni am semnat contract de finanțare. Am câștigat timp valoros făcând proiectarea înainte. Ne-am asumat niște riscuri, dar au fost riscuri controlabile. Eu cred că nu există lucruri imposibile și i-am făcut și pe ei, echipa, să creadă la fel. Am încercat să facem din Gura Humorului o destinație și cred că am reușit”, spune Marius Ursaciuc.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

Screenshot 2022-05-20 103840
EEN NOUTĂȚI NOUTĂȚI SLIDER

Oportunitate participare gratuită la misiune economică în Sicilia pentru companii din sectorul agroalimentar

În cadrul Rețelei Enterprise Europe Network, SICINDUSTRIA organizează, la Palermo,  în perioada 5-8 iulie 2022, o misiune economică în Sicilia, dedicată cumpărătorilor din sectorul agroalimentar. Datorită colaborării anterioare cu Unioncamere Sicilia (Uniunea Camerelor de Comerț din Sicilia), vor fi acoperite costurile de deplasare pentru 10 companii reprezentând cumpărători internaționali.

Cine poate participa?

  1. Distribuitori și importatori de produse alimentare și băuturi (inclusiv vin și băuturi spirtoase) cu capacitate de cumpărare.
  2. Lanțuri alimentare, supermarketuri, agenți reprezentativi pentru hoteluri și restaurante, lanțuri de magazine care comercializează delicatese.
  3. Platforme de comerț electronic F&B.
  4. Alte categorii (*)

*Aplicațiile vor fi evaluate individual și aprobate de organizatori, iar cumpărătorii participanți trebuie să aibă capacitate de decizie în companiile reprezentate.

Condiții de participare

Vor fi selectate 10 companii care au calitatea de cumpărător, următoarele costuri fiind asigurate în mod gratuit:

  1. Bilete avion dus-întors în/din Sicilia;
  2. Cazare (3 nopți la hotel 4* http://www.hotelplazaopera.com/en/)
  3. Transfer de la/la aeroport;
  4. Prânz de lucru în timpul întâlnirilor B2B din 6 iulie 2022;
  5. Eveniment de networking în seara zilei de 6 iulie 2022;
  6. Sprijin pentru organizarea vizitelor la sediul companiei siciliene în data de 7 iulie 2022.

Companiile interesate se pot înregistra pe platforma B2Match: https://fooddrinks-mission2sicily.b2match.io/

Pentru informații suplimentare, va rugam sa contactați Centrul EEN din cadrul ADR Nord-Est, e-mail: een@adrnordest.ro.

afis PMUD
NOUTĂȚI SLIDER

MOBILizare pentru reducerea amprentei de carbon la nivelul ADR Nord-Est

Orașele joacă un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, implicit, în atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European. Totodată, acestea sunt responsabile pentru aproximativ 72% din totalul acestor emisii, iar o parte considerabilă provine din transportul urban.

În regiunea Nord-Est, infrastructura urbană nu este la nivelul altor orașe din statele Uniunii Europene, cu toate acestea, putem acționa, atât din punct de vedere social, în calitate de cetățeni cât și din punct de vedere organizațional, în calitate de actori publici sau privați.

Conceptul de mobilitate urbană durabilă promovează o gamă largă de moduri alternative de transport – unele dintre ele necesitând o infrastructură adecvată,  însă, cu puțin interes și bunăvoință, putem contribui la reducerea gazelor cu efect de seră din orașele în care locuim.

ADR Nord-Est este un promotor al acestor obiceiuri verzi și comportamente sustenabile, care ne dorim ca în viitor să fie adoptate și de alte instituții, actori locali și regionali, pentru ca împreună sa facem diferența dintre un mediu înconjurător poluat și unul mai curat, dintre un oraș în care prioritate au cetățenii și nu mașinile.

O parte importantă din activitatea noastră constă în dezvoltarea de parteneriate externe cu State Membre din Europa și nu numai, astfel că, în 2018, am intrat în contact cu un proiect pilot bazat pe bune practici din zona Metropolitană Aburra Valley din Columbia, prin programul de Cooperare Urbana Internațională: Orașe si Regiuni Inovatoare (IUC). Delegației ADR Nord-Est i-a fost prezentat proiectul “Muevete!”, prin care companiile cu ±200 de angajați sunt îndemnate și stimulate să-și creeze propriile planuri de mobilitate ale angajaților. Interesant este că, în viziunea columbienilor, conceptul de mobilitate depășește măsurile clasice de fluidizare a traficului și sistematizare a circulației, accentul fiind pe prioritizarea cetățeanului!

După doar un an, rezultatele proiectului “Muevete!” au fost de-a dreptul impresionante:  

  • 28% din ­­­­totalul călătoriilor de acasă către serviciu și invers, s-au realizat cu un mijloc de transport sustenabil (bicicletă, trotinetă, etc.) sau pe jos;
  • Emisiile de carbon au fost reduse cu 45% comparativ cu valoarea de referință;
  • Consumul de combustibil a scăzut, la nivel de organizație, de la 412 la 246 litri/zi.­­

Inspirați fiind de experiența columbiană, ne-am propus dezvoltarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al angajaților ADR Nord-Est, care aduce valoare adăugată atât angajaților și organizației, cât și orașelor și mediului în care ne desfășurăm activitatea.

Prin crearea, adoptarea și implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a angajaților ADR Nord-Est, ne asumăm rolul: de a crește gradul de conștientizare al angajaților noștri asupra beneficiilor utilizării metodelor alternative (sustenabile) de transport urban, de a menține și perpetua comportamentul sănătos al angajaților care au adoptat deja astfel de metode și de a modifica comportamentul de deplasare al acelor angajați care se deplasează în prezent cu mijloace motorizate (care să stimuleze o migrare modală).

Totodată, susținem cultura mobilității urbane verzi, prin promovarea mersului pe jos, pe bicicletă și folosirea mijloacelor de transport în comun, dar și gestionarea eficientă a flotei proprii de mașini. Există și alte practici sustenabile pentru cei care au de parcurs până la serviciu distanțe mai mari, de peste 7 km, cum ar fi: folosirea în co-diviziune a vehiculului personal cu alți colegi (car-sharing).

Am început printr-o analiză a stadiului actual al mobilității în organizația noastră(pe traseul la/de la birou), dar și a nivelului amprentei de carbon pe care instituția noastră o generează, din punct de vedere al mobilității urbane. Astfel, două treimi dintre angajați (68%) se deplasau, în 2019-2020, numai cu autovehiculul. Amprenta de carbon generată de angajații care utilizau autovehiculul personal a fost de 221,1 kg CO2/zi, respectiv 50,4 tone CO2/an.

În ceea ce privește amprenta de carbon generată de flota ADR Nord-Est, emisiile s-au situat la nivelul aproximativ de 4,3 tone CO2/an.

Deci, totalul deplasărilor interne, pe parte de mobilitate, generate de ADR Nord-Est, însumau 70 tone CO2/AN în 2020.

Astfel că, prin intermediul Zonei Metropolitane Aburra Valley, în toamna anului 2021, am început un parteneriat cu Sistemas Inteligentes en Red din Columbia, care au dezvoltat aplicația mobilă Appimotion, ce monitorizează metoda de deplasare pe ruta acasă-serviciu și înapoi, calculând amprenta de carbon aferentă deplasării (sub forma unor valori ale indicatorilor de CO2, NOx și PM 2.5) și oferă punctaje în funcție de modalitatea de deplasare (cu mașina, cu mijloc de transport în comun, cu bicicleta, pe jos, etc.). După o scurtă perioada de probă, începând cu luna ianuarie 2022 am dat startul implementării) primului Plan de Mobilitate Urbană a unei instituții din România!

După primele trei luni ale anului 2022, am reușit, la nivel de organizație, să evităm emisia a 207,6 kg de CO2, adică, am plantat copaci pe 7 terenuri de tenis! De asemenea, am înregistrat, în rândul angajaților, prima migrație modală! După doar 3 luni, avem primul coleg care a ales mersul pe jos în peste 80% din deplasări.

Iată câteva dintre părerile colegilor din trei orașe diferite: Iași, Bruxelles și Piatra Neamț:

Ajung mult mai repede cu bicicleta, mă bucur de aerul mai rece de dimineață care mă ajută să mă trezesc, pot să observ anumite lucruri pe care din mașină nu le vezi sau nu le auzi: fețele oamenilor, un magazin nou, ciripitul păsărilor, o groapă nouă pe care o poți poza pentru a trimite o sesizare la primărie prin intermediul unei aplicații mobile etc. În plus, bicicleta o parchez direct pe holul biroului.

Cu mașina este foarte dificil să plec, fiind îngust și aglomerat dimineața pe strada unde o las, iar la birou garantat nu am loc unde să o parchez. În plus, la întoarcere după-amiaza cu siguranță nu mai găsesc loc de parcare și consum minute bune, stres și carburant ca să parchez undeva mai departe în loc să stau mai mult cu cei dragi. Singurele situații când renunț la bicicletă, dar în favoarea mersului pe jos este atunci când plouă puternic sau când ninge și se așterne zăpada.” – CC, Iași

Bicicleta îmi dă viteză, sănătate, iar tramvaiul îmi place ca experiență urbană. Am încercat trotinete – car sharing – dar nu mă simt în siguranță pe ele. Pur și simplu nu-mi place mașina în oraș, doar în exterior. Bicicleta pentru mine e libertate. Libertatea de a pleca când vreau, de a alege ce drum vreau, în ploaie sau soare. Cred ca mă motivează convingerile mele. Foloseam bicicleta în Iași  începând din 2006. În mintea mea, o bicicletă veche, elvețiană, cumpărată de la un magazin second-hand din Iași, a rămas imaginea mea eternă a libertății – așa cum o înțelegeam atunci – și a ideii că nimic nu contează când faci ceva bine. Bicicleta și viața mea de atunci m-au dus într-un loc cultural și mental unde nu mi-a mai fost frică de majorități și mai sănătos și curajos. Nu-i ușor când te naști într-un loc unde mașina este ‚obiectificată’ ca totem al succesului și marker al statutului social, chiar de când ești copil. Acum parcurg cu bicicleta, in Bruxelles, între 9 și 12 km pe zi în timpul zilelor de lucru, iar în weekend, mai puțin.” – BC, Bruxelles

Mersul pe jos nu are nimic spectaculos: e vechi de când lumea si e la îndemâna. Dar  interacționezi direct cu orașul. Poți avea o sănătate mai bună și seara ai un somn mai liniștit. Ești echilibrat în fiecare zi. Iar investiția se rezumă doar la o pereche de încălțăminte comodă. Piatra Neamț este un oraș curat, frumos, liniștit – pentru ca doar aici înțeleg pe deplin semnificația cuvântului „acasă”.” AG, Piatra Neamț.

Dl Vasile Asandei – Director General ADR Nord-Est este unul dintre inițiatori și principalii susținători ai acestei inițiative la nivel de organizație și, fiind un om al faptelor, se deplasează pe jos la și de la serviciu, ori de câte ori programul îi permite.

Iată și un scurt video cu mesajul dumnealui de susținere:

Putem spune ca a fost un parcurs provocator, ușor întârziat de pandemie, dar pe care reușim pas cu pas să îl concretizăm cu ajutorul colegilor noștri, care sunt deschiși și receptivi inițiativei și prin intermediul unei colaborări strânse inter-departamentale, la nivel de echipă ADR Nord-Est!

Bune practici din Nord-Est
NOUTĂȚI SLIDER

Apel deschis: Bune practici din Regiunea Nord-Est

ADR Nord-Est lansează un apel de bune practici prin care ne dorim să promovăm contributorii la dezvoltarea regiunii noastre!

Pe scurt, DESPRE INIȚIATIVĂ:

Ne propunem să descoperim modele de bună practică din Regiunea Nord-Est, idei inovative, oameni și organizații ce contribuie activ la dezvoltarea regională și să le mulțumim pentru contribuția adusă, prin MENTORAT, oferit de dl Director General Vasile Asandei și PROMOVARE, pe canalele ADR Nord-Est.

CE CĂUTĂM? Inițiative, modele de bună practică, entuziaști ai ideilor inovative, din Regiunea Nord-Est, care contribuie, prin munca și ideile lor cu caracter inovativ, la dezvoltarea regiunii noastre.

CE OFERIM?

1/Mentorat: Sesiuni de mentorat (on-line sau off-line) pe tematici de leadership, management, cultură organizațională, strategie de business. Veți putea beneficia de expertiza și viziunea dlui Director Vasile Asandei asupra dezvoltării regionale, cu accent pe creșterea nivelului de ambiție de la nivel regional/național la nivel european/global.

2/Promovare:

Social Media: veți putea beneficia de expunere mare către un public avizat, pe canalele proprii ADR Nord-Est: Facebook, LinkedIn (8,500 urmăritori), Newsletter (2,150 abonați activi), Website (5.000 utilizatori unici / lună).

Evenimente de promovare (on-line / on-site) cu audiență targhetată specific pe segmente (public, privat, academic, etc.).

3/Networking: În rețele în care ADR Nord-Est este membru sau partener. Beneficiați de acces la rețele de oameni și organizații naționale și internaționale, care pot aduce plus valoare ideii /inițiativei / business-ului dvs. inovativ.

PERIOADA: Mai-Decembrie: 2022 (cu posibilitate de prelungire a perioadei). Frecvență: lunară.

CUM SE POATE APLICA? În documentul atașat găsiți mai multe detalii despre modalitatea de aplicare, inclusiv criterii de eligibilitate, criterii de selecție, trimiterea expresiilor de interes și timeline.

Așadar, îți mulțumim pentru entuziasmul și contribuția în dezvoltarea regiunii Nord-Est! Lasă-ne să-ti promovăm ideea / inițiativa / proiectul!

Ghid bune practici din regiunea Nord-Est

vasile-asandei-ro-start-up
NOUTĂȚI SLIDER

Podcast digi24.ro: Strategii pentru start-up-uri cu Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est

La nivel național, România încă își caută direcția pentru strategii mai hotărâte și cu obiective mai clare în privința importanței ecosistemelor de start-up-uri în dezvoltare și economie.

În privat, ideile se strâng în huburi și acceleratoare. Avântul e puternic, banii există, masa e rotundă, domeniile diverse, ideile bune și multe: sănătate și wellbeing, bucătării virtuale, shopping, agricultură, securitate și malluri: „sky is the limit”, iar unicornii care s-au născut din start-upuri sunt dovada.

Despre o astfel de insulă, unde se strâng ideile inovative, în această ediție DigiContext, podcastul digi24.ro. E vorba de RubikHub care și-a propus prin intermediul proiectului RoStartup, să dezvolte o strategie națională de susținere a inovării prin intermediul start-up-urilor.

Ce au reușit, ce trebuie să ai pentru un început de drum de succes și cât de lungă e calea de la idee până la primul milion? Aflăm de la Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, unul dintre cei care au participat la realizarea acestei strategii.

Urmărește aici podcastul digi24.

20171019_150932
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional

Reporter REGIO: episodul 2

Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

„Sunt TraLaLa, TraLaLa sunt eu
Ascult și cânt muzică mereu
Tot ce fac și atunci când fac
Muzica e-n jurul meu!”

Este imposibil să nu fi auzit aceste versuri dacă aveți copii preșcolari. Elefantul Cici sau Zigaloo sunt de asemenea vedete nu doar printre copii, ci și printre adulți. Versurile sunt molipisitoare și ajungi să le cânți fără să îți dai seama.

Episodul Reporter Regio de luna aceasta îi aduce în prim plan pe doi ieșeni, soț și soție, Alexandru și Cristina Badan, care au reușit să pună România pe harta performanței în creare de conținut educativ pentru copii pe YouTube. Canalele înființate de cei doi soți, sub umbrela Mora TV SRL, cu conținut exclusiv pentru copii, au milioane de vizualizări. TraLaLa este pe primul loc la vizualizări pe plan național, iar canalul internațional LooLoo Kids este în top 5 pe plan internațional. Acum trei ani au primit „Butonul de diamant” oferit de YouTube pentru numărul mare de subscriberi, iar acum îl așteaptă pe cel de rubin. 

De la inginerie și tehnică dentară la animație muzicală pentru copii

Totul a început în 2012, când Alex și Cristina, având doi copii mici, doreau să găsească ceva potrivit și educativ pe YouTube pentru copiii lor, în română. Alexandru era inginer mecanic, dar lucra în vânzări, iar Cristina era tehnician dentar, dar avea și un magazin online de accesorii și rochii de seară. Nu aveau nicio legătură cu domeniul muzical, dar s-au gândit să creeze cântecele însoțite de animație nu doar pentru proprii copii, ci pentru toți copiii din România. Au deschis un canal pe YouTube, TraLaLa,  și au urcat primul cântecel animat realizat cu ajutorul unor colaboratori. Feedback-ul primit de la comunitatea de părinți era extraordinar și mereu erau întrebați când apare următorul episod. Asta i-a încurajat și le-a dat încredere să facă și alte episoade, astfel încât, în următorii doi ani, au ajuns la 50 de episoade. Lucrau seara, după ce adormeau copiii. Când au văzut că aceste aceste animații au prins atât de bine la public, Cristina a venit cu ideea lansării unui canal la nivel internațional, în limba engleză. Așa a luat naștere LooLoo Kids.

Fonduri europene REGIO pentru un echipament performant

Pentru canalul internațional, care era într-o vizibilă expansiune, cei doi soți și-au dat seama că e nevoie de alt tip de animație, nivelul calitativ trebuia să fie altfel, ceea ce însemna bani investiți într-un echipament performant. „Una dintre etapele de producție necesita procesul de randare, ori asta însemna o putere de calcul foarte mare. Din 2014 până în 2018, colaboratorii cu care lucram ne făceau plângeri că aveam o capacitate de randare limitată. De exemplu, se făceau unul sau două episoade pe lună a câte 2 minute. În momentul în care solicitam anumite schimbări, pentru 10 secunde de animație schimbate trebuia să așteptăm 3-4 zile din cauza procesului de randare lent. Iar asta încetinea procesul de producție. De aici a pornit nevoia unui sistem de servere cu putere de calcul foarte mare și atunci am luat decizia de a depune un proiect pentru fonduri europene pentru acest echipament. Deja aveam un volum foarte mare de date, activitatea noastră fiind online, iar echipamentul avea două componente: partea de randare (de calcul) și partea de stocare de informații”, povestește Alexandru Badan. Valoarea totală a proiectului a fost de 1,2 milioane lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 894 mii lei.

De atunci, pe lângă LooLoo Kids, au mai deschis canale în peste 10 limbi de circulație internațională și au ajuns să distribuie conținutul pe alte platforme la nível mondial cum ar fi Netflix, aplicații mobile și televiziuni. ”Suntem în toate locurile și pe toate platformele în care sunt și copii. Și în avioane. Sunt puține locuri unde copiii consumă animație sau cântecele în care să nu fim și noi”, spune cu mândrie Cristina.

Vali Pintilescu, cel care este alături de ei din 2017 ca manager de dezvoltare, spune că și-au dorit să ajungă în toate acele locuri în care, de obicei, erau prezente doar brandurile internaționale recunoscute, Disney, Marvel, „branduri care nu pleacă din țări precum România și cărora le este mai ușoară decolarea”.

Ochiul critic

Alexandru, Cristina și Vali au colaboratori în toată lumea. Lucrează cu studiouri din Spania, Canada sau compozitori din SUA sau Serbia, dar de la Iași pleacă conceptul. Pentru ei a fost foarte important să creeze o notă unitară, colaboratorii să înțeleagă conceptul, să nu facă rabat de la calitate, să fie aceleași principii educative, de la primul episod până la ultimul, până se închide o serie. Iar Cristina asta face. Ea este ochiul creativ și critic, în același timp. „Nimeni nu a reușit să își dezvolte ca ea nivelul de exigență și puterea de a analiza constructiv fiecare piesă componentă. Pentru că sunt mulți parteneri, sunt diferențe culturale puternice. Ea știe exact dacă o secvență e bună sau nu pentru copii, pentru că în primul rând e mamă, trece totul prin filtrul de mamă. Pentru noi, bărbații, totul e ok, dar ea vede imediat o animație în care personajul animat ține un copil în brațe într-un mod nenatural. Ea simte emoția care trebuie transmisă. Cristina este ”inamicul” animatorilor pentru că de multe ori muncesc și de 5 ori aceeași secvență până iese bine”, spune Alexandru despre soția sa.

De la Diamant la Rubin, 50 de milioane de subscriberi

YouTube are un sistem de clasificare a performanței pe care îl recompensează cu butoane. Pentru 100 de mii subscriberi oferă butonul de argint, pentru un milion – butonul de aur, pentru 10 milioane de subscriberi – butonul de diamant, iar rubinul se oferă la 50 de milioane de subscriberi. Acum 3 ani Mora TV a primit butonul de diamant și a fost primul buton de acest fel din Europa Centrală și de Est. A fost un eveniment care a marcat nu numai performanța lor, dar și angajamentul celor de la YouTube de a susține creatorii de conținut din întreaga lume, nu doar pe cei din Londra, Los Angeles sau New York, care populează această zonă. La momentul actual, prin LooLoo Kids, Mora TV este în top 5 creatori de conținut din zona de kids la nivel mondial. „Suntem cei mai mari din Europa cu proiectul Looloo Kids și avem aproape 49 milioane de subscriberi. La 50 de milioane înseamnă că vom primi butonul de rubin. Să depășești 50 milioane de subscriberi au mai reușit doar 39 de creatori de conținut din întreaga lume în toată istoria YouTube-ului. E o performanță pe care sperăm să o sărbătorim cât mai repede. Estimăm că va veni în următoarele 2,3 luni și sperăm să facem un eveniment cel puțin la anvergura diamantului”, spune Vali.

Ingredientul secret... implicarea!

Audiența generală pe toate canalele a ajuns la 300 de milioane de familii pe lună, ceea ce reprezintă un număr de vizualizări impresionant. Chiar dacă financiar vorbind, canalele internaționale au cel mai mare succes, asta nu înseamnă că TraLaLa este lăsat în urmă. Cei doi soți afirmă că sunt momente în care întreaga echipă lucrează doar pentru TraLaLa pentru că atât Cristina, cât și Alexandru sunt atașați emoțional de el. Și chiar dacă impactul este undeva la 5-8% în business, ei spun că nu ai cum să lași în urmă un proiect în care ai pus atâta suflet și țin cu tot dinadinsul să aibă aceeași calitate ca și cele internaționale.

Cristina și Alexandru sunt prezenți 100% în tot ce înseamnă business-ul lor. Filtrează toate etapele, de la idee până la feedback. Dar, în același timp, și-au păstrat simplitatea și muncesc cot la cot pentru a fi mulțumiți de rezultatul final. Vali Pintilescu spune despre cei doi soți, cu admirație, că sunt niște antreprenori atipici. „Sunt mai ahtiați de muncă decât sute de antreprenori pe care îi cunosc. Când vezi că afacerea este pe un trend ascendent, o lași să crească. Ei în continuare sunt aici, muncind zi de zi și cred că ăsta s-ar putea să fie ingredientul secret, rețeta succesului”.

„Suntem la zi cu toate infomațiile despre fonduri europene”

Cu o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, un profit de 1,3 milioane, înregistrate în 2020, și 12 angajați, antreprenorii Mora TV se focusează pe creștere internațională în viitor, dar nu numai. Vor să crească numărul de canale, să dezvolte producțiile la care s-au angajat, cum ar fi proiectul legat de poveștile clasice în format 3D similar Disney și să aducă în România producții de succes pentru copii. De curând, din noiembrie 2021, TraLaLa a devenit și post de televiziune. După ce au obținut licența CNA, în 2020, TraLaLa poate ajunge acum la toți copiii, nu doar la cei care au acces la internet. Sunt într-o continuă dezvoltare și antreprenorii spun că își doresc să aibă timpul necesar pentru a pune în practică toate planurile și schițele de proiecte pe care le au. În același timp, pentru că au multe visuri de expansiune, urmăresc tot ce ține de apeluri deschise pentru finanțări europene. „Noi scanăm constant tot ce înseamnă informații despre fonduri europene. Suntem la zi cu ele. În animație, unde investim enorm financiar, avem o perioadă de amortizare foarte mare. Un sezon complet pentru un proiect bugetul ar trebui să depășească 800 mii euro. Este greu să iei din business-ul actual și să investești într-un proiect nou, având în vedere perioada de amortizare. De aceea avem nevoie de fonduri europene”, spune Vali Pintilescu.

Nevoia de finanțări pentru bunuri intangibile

Cei trei își doresc foarte mult ca proprietatea intelectuală să devină eligibilă la finanțare europeană, având în vedere specificul afacerii lor. „Noi suntem atipici, exotici pentru piața românească. Avem nevoie de bani pentru licențe, pentru crearea de soft, pentru idei. Iar asta nu se finanțează. Statul nu sprijină absolut deloc zona asta. Avem foarte multe proiecte schițate pe care le-am implementa în momentul în care am avea o susținere financiară. Piața internațională ne-a învățat foarte multe ca nivel de exigență. Ești într-o cursă cu jucători care au în spate ori niște companii care au resurse imense, ori niște state responsabile care investesc în promovarea actorilor din zona asta pentru copii. Dar eu în continuare sunt optimist și la fiecare apel care apare ne uităm dacă putem finanța bunuri intangibile. Încă n-a apărut. Noi cerem o viziune mai deschisă legată de zona de fonduri pentru licențe, pentru proprietate intelectuală, cred că valoarea adăugată nu este dată doar de tehnologie, e dată și de activități din zona industriei creative. Pentru că noi am dovedit că industriile creative pot să aducă valoare adăugată, să genereze profit, locuri de muncă și un produs care poate fi exportat pe mai multe piețe”, conchide Alexandru Badan.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro