INTERES PUBLIC
Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care se pretează unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.
Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% reprezentând-o munții, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podișului. Această ultima formă de relief ocupă peste 70% din suprafață în județele Botoșani, Vaslui și Iași.
O secțiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub formă unei pante care coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variații.
La Vest, Muntii Carpați stau că un zid cu înălțimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarău , Vf. Giumalău , Vf. Ocolașu Mare , Vf. Hășmașu Mare) și cu o scădere de înălțime spre Sud ( Munții Ciuc, Munții Trotușului și , în mică măsură , Munții Vrancei).
Subcarpații, cu înălțimi cuprinse între 7-800m, înconjoară munții că un brâu strâns.
În continuare , jumătatea estică este împărțită în două mari zone: Câmpia colinară a Moldovei, în partea nordică și Podișul Bârladului, în partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută și sub numele de Podișul Sucevei cu o înălțime medie de 500 metri și este faimoasă pentru “obcinele” sale ( ușoare ondulatii ale reliefului, ca un lanț de unde pietrificate).
Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si cele de deal si de campie.
In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare.
In zona subcarpatica de dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau precum si intreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci si de cele mai multe ori fara zapada.
Temperatura medie anuala a aerului este de 2 ºC in zona de munte si de 9 ºC in zona subcarpatica de dealuri si campie.
Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare. Pe raul Bistrita s-a amenajat inca din anii ’70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retentie de 1.130 mil.mc.
